Peste 1.300 de comune intră în grevă de avertisment. Primarii contestă dur reforma administrației publice propusă de Guvern

Administrația publică locală din România traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimele decenii, pe fondul nemulțumirilor generate de reforma administrației publice pregătită de Guvern. Marți, 10 februarie 2026, peste 1.300 de comune din întreaga țară, inclusiv din județul Alba, vor declanșa o grevă de avertisment, în timp ce sute de primari se vor deplasa la București pentru a solicita modificarea proiectului de lege aflat în pregătire.

Acțiunile de protest coincid cu Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România (ACoR), organizată la Palatul Parlamentului, unde este așteptat și premierul Ilie Bolojan. Edilii speră ca, prin dialog direct, să reușească temperarea sau corectarea unor măsuri considerate excesive și profund dăunătoare pentru funcționarea administrațiilor locale.

Președintele ACoR, Emil Drăghici, a declarat că nemulțumirea este generalizată și fără precedent. Acesta reprezintă 2.862 de comune și a atras atenția că interesul pentru reuniunea de la București este mult mai mare decât se anticipa inițial, semn al tensiunilor acumulate în teritoriu. Potrivit lui Drăghici, primarii se simt excluși din procesul decizional, deși reforma vizează direct structura și capacitatea administrativă a comunelor.

Greva de avertisment va avea loc marți, între orele 10:00 și 12:00, exact în timpul întâlnirii dintre premier și edili. În acest interval, activitatea primăriilor comunale va fi suspendată simbolic, ca formă de protest față de lipsa consultării și față de consecințele anticipate ale reformei. Primarii avertizează că, în cazul în care Guvernul va adopta legea în forma actuală, următorul pas va fi declanșarea unei greve generale, imediat după aprobarea actului normativ.

Una dintre cele mai contestate prevederi ale proiectului de lege este reducerea numărului de posturi din cadrul unităților administrativ-teritoriale. Reforma prevede diminuarea plafonului de personal cu până la 30%, cu mențiunea că nu pot fi eliminate mai mult de 20% din posturile ocupate. Chiar și așa, edilii susțin că impactul va fi devastator, mai ales în comunele mici, unde aparatul administrativ este deja subdimensionat. Reducerile ar putea afecta inclusiv poliția locală, cu efecte directe asupra siguranței publice.

De asemenea, Guvernul intenționează să elimine mecanismul de compensare financiară prin care primăriile primeau fonduri suplimentare atunci când bugetele locale deveneau insuficiente. Până acum, autoritățile locale beneficiau de 63% din cotele defalcate din TVA și din impozitul pe venit. Noile reguli limitează aceste alocări, pe motiv că veniturile obținute din majorarea taxelor locale ar trebui să fie suficiente. Primarii atrag însă atenția că în multe localități gradul de colectare este redus, iar lipsa fondurilor riscă să ducă la blocarea unor servicii publice esențiale.

Emil Drăghici a afirmat că aceste măsuri încalcă autonomia locală și accelerează declinul satului românesc. Totodată, acesta a criticat modul abrupt în care au fost majorate taxele și impozitele locale, fără un calendar predictibil și fără consultarea autorităților locale. În opinia sa, reforma ar fi putut avea un cu totul alt impact dacă ar fi fost construită în urma unui dialog real cu cei direct implicați.