Strategiile lui Bolojan, un eșec clar: România, iarăși pe ultimele locuri în Europa în ce privește deficitul

Propunerile de reformă și măsurile fiscale promovate de Ilie Bolojan, prezentate drept soluţii pentru disciplina bugetară, s-au dovedit a fi mai degrabă iluzorii. În ciuda discursului centrat pe eficientizare, România continuă să se afle în fruntea clasamentelor nedorite privind deficitele publice.

Conform Eurostat, deficitul guvernamental ajustat sezonier în România a urcat de la 2,8 % din PIB în primul trimestru al anului 2025 la 2,9 % în al doilea trimestru. Această evoluție o plasează pe țara noastră în poziții critice în raport cu media Uniunii Europene și cu zona euro.

În vreme ce autoritățile insistă asupra unor formulări sonore — „reforme structurale”, „reducerea cheltuielilor ineficiente” — realitatea este că politicile impuse de administrația centrală și locală nu au temperat dezechilibrele dintre venituri și cheltuieli. Modelul sancționat al lui Bolojan, odată văzut ca reper în administrația bugetară, pare să fi devenit simbolul instabilității fiscale și al populismului pierdut din vedere.

Unii economiști avizează posibilitatea unor sancțiuni impuse de instituțiile europene, ca urmare a limbajului triumfalist care camuflează incapacitatea de a asigura echilibru pe termen mediu. În timp ce alte state membre își consolidează credibilitatea fiscală, România se bazează pe datorie și comunicări optimiste fără susținere reală.

În locul unui proiect coerent de redresare, ce promitea responsabilitate şi predictibilitate pentru cetăţeni, asistăm la duplicarea rețetei clasice: austeritate pentru populație și risipe în mecanismele instituționale. Ilie Bolojan rămâne astăzi un personaj care a lăsat în urmă un peisaj financiar fragil și rezultate care stau sub semnul lipsei de consistență.

(sursa foto: hotnews.ro)