Inflația și deficitul, în scădere în România. Alexandru Nazare anunță o schimbare importantă pentru economie

Economia României începe să arate semne de reechilibrare, după o perioadă marcată de inflație ridicată și dezechilibre bugetare. Rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august, în timp ce deficitul bugetar s-a redus cu 37% în primele șapte luni ale anului față de perioada similară din 2025.

Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, susține că evoluțiile recente sunt rezultatul unei corecții a dezechilibrelor economice. Totuși, procesul este departe de a fi încheiat, iar România trebuie să evite revenirea la politicile care au dus la acumularea unor dezechilibre majore.

Inflația a scăzut accelerat în ultimele luni

Rata anuală a inflației a avut o evoluție descendentă rapidă. Dacă în luna iunie aceasta depășea 10%, în iulie a coborât la 8,2%, iar în august a ajuns la 6,2%.

Potrivit lui Alexandru Nazare, reducerea este una semnificativă și reflectă o ajustare a economiei, nu doar efectul unor măsuri administrative asupra prețurilor.

„Rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani și, spre deosebire de episoadele anterioare, nu vine dintr-o plafonare administrativă, ci dintr-o corecție reală a echilibrelor economiei”, a declarat ministrul Finanțelor.

Chiar și în aceste condiții, nivelul inflației rămâne ridicat, iar efectele scumpirilor acumulate în ultimii ani continuă să fie resimțite de populație.

Deficitul bugetar s-a redus cu 37%

Un al doilea semnal important vine din zona finanțelor publice. În primele șapte luni ale anului, deficitul bugetar a fost cu aproximativ 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În același timp, investițiile publice au crescut cu circa 15 miliarde de lei. Autoritățile încearcă astfel să combine reducerea dezechilibrului bugetar cu susținerea proiectelor de investiții.

Situația rămâne însă dificilă din cauza costurilor asociate datoriei publice. Plata dobânzilor consumă aproximativ 3% din PIB, ceea ce reprezintă o povară importantă pentru bugetul de stat.

Ce se întâmplă cu prețurile alimentelor

Scăderea inflației nu trebuie confundată cu o reducere generală a prețurilor. Practic, ritmul în care acestea cresc este mai mic decât în lunile precedente.

Există însă și produse pentru care au fost înregistrate ieftiniri. Prețurile alimentare au scăzut cu aproximativ 0,7% într-o singură lună, iar fructele și legumele sunt mai ieftine comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În schimb, evoluția prețurilor internaționale la petrol și carburanți reprezintă în continuare un factor de risc pentru inflația din România. Costurile energiei se pot transmite rapid către transport, producție și, ulterior, către prețurile finale.

Ministrul Finanțelor avertizează asupra deficitului

Reducerea deficitului trebuie menținută, în condițiile în care România are nevoie de o consolidare a finanțelor publice. Nazare consideră că revenirea la un model bazat pe cheltuieli mari și consum finanțat prin împrumuturi ar putea readuce presiunile asupra economiei.

„Dezinflația și corecția deficitului sunt două fețe ale aceluiași proces. Continuarea lui înseamnă disciplină pe partea de cheltuieli, respectarea țintelor asumate și mutarea creșterii economice dinspre consum pe datorie către investiții. Drumul nu s-a terminat și nu va fi ușor. Dar direcția este, pentru prima dată de mult timp, cea bună. România nu își permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit”, a transmis Alexandru Nazare.

România are nevoie de investiții și capital românesc

Pentru o creștere economică solidă, strategia pe termen lung trebuie să se bazeze mai mult pe investiții decât pe consum alimentat prin datorie. Energia, industria și infrastructura sunt printre domeniile care pot contribui la creșterea productivității și la dezvoltarea economiei.

Fondurile europene reprezintă o sursă importantă de finanțare, iar mobilizarea capitalului românesc poate completa aceste resurse.

În acest context, predictibilitatea economică și fiscală va avea un rol esențial. România trebuie să mențină procesul de reducere a inflației și a deficitului, fără să sacrifice investițiile care pot susține dezvoltarea pe termen lung.