Ce s-ar întâmpla dacă România ar ajunge în categoria „junk”. Explicațiile specialiștilor

Posibilitatea ca România să fie retrogradată în categoria „junk” – adică sub pragul recomandat pentru investiții – este unul dintre cele mai discutate subiecte economice ale momentului. Deși țara își păstrează în prezent calificativul de investment grade, toate cele trei mari agenții internaționale de rating mențin o perspectivă negativă, ceea ce înseamnă că evoluția finanțelor publice va fi atent monitorizată în perioada următoare.

Ce este un rating „junk”

Un rating suveran reprezintă evaluarea capacității unui stat de a-și achita obligațiile financiare. Atunci când o țară este încadrată în categoria „investment grade”, aceasta este considerată o destinație relativ sigură pentru investiții.

În schimb, calificativul „junk” (speculative grade) indică un risc mai ridicat pentru investitori. În sistemul Standard & Poor’s și Fitch, această categorie începe de la BB+, sub nivelul BBB-, care reprezintă în prezent ultimul prag din categoria recomandată investițiilor.

Statul s-ar împrumuta mai scump

Una dintre cele mai importante consecințe ale unei eventuale retrogradări ar fi creșterea costurilor de finanțare ale statului român.

Pentru a atrage investitori, România ar trebui să ofere dobânzi mai mari pentru titlurile de stat, ceea ce ar însemna cheltuieli suplimentare din buget pentru plata dobânzilor la datoria publică. În același timp, refinanțarea împrumuturilor existente ar deveni mai costisitoare.

Impact asupra populației și companiilor

Efectele nu s-ar limita la finanțele statului. Costurile mai ridicate de împrumut s-ar putea transmite și către economie.

Băncile și companiile românești s-ar putea finanța la dobânzi mai mari, iar acest lucru s-ar putea reflecta în creditele acordate populației și mediului de afaceri. Totodată, unele fonduri internaționale care investesc exclusiv în state cu rating investițional ar putea reduce expunerea pe România.

Investițiile străine ar putea fi afectate

Un calificativ „junk” transmite investitorilor un semnal privind creșterea riscului asociat economiei respective.

Specialiștii avertizează că o astfel de decizie ar putea reduce atractivitatea României pentru investițiile străine și ar putea determina amânarea unor proiecte importante, în contextul unei percepții mai prudente asupra mediului economic.

România este încă în categoria recomandată investițiilor

În prezent, România își păstrează calificativul BBB- la Fitch și S&P Global Ratings, respectiv Baa3 la Moody’s, însă toate aceste evaluări sunt însoțite de o perspectivă negativă. Agențiile de rating au atras atenția asupra deficitului bugetar ridicat, creșterii datoriei publice și necesității continuării măsurilor de consolidare fiscală.

Președintele României declara recent că există motive de optimism privind evitarea unei retrogradări, însă a subliniat că menținerea ratingului depinde de implementarea reformelor și de respectarea angajamentelor fiscale.

De ce este important ratingul de țară

Ratingul acordat de agențiile internaționale influențează direct costul cu care un stat se poate împrumuta pe piețele financiare și reprezintă un indicator urmărit de investitori din întreaga lume.

Economiștii subliniază că păstrarea calificativului în categoria investment grade este esențială pentru menținerea accesului la finanțare în condiții avantajoase și pentru susținerea investițiilor în economie. În perioada următoare, evoluția deficitului bugetar și eficiența măsurilor de consolidare fiscală vor fi printre principalele criterii analizate de agențiile de rating înaintea viitoarelor evaluări.