Chișinăul oferă prime de 15.000 de euro profesorilor care merg să predea în limba română în Găgăuzia
Republica Moldova încearcă să atragă profesori vorbitori de limba română în regiunea autonomă Găgăuzia printr-o măsură fără precedent: prime de instalare de până la 15.000 de euro pentru cadrele didactice care acceptă să se transfere în școlile și grădinițele din zonă. Programul a fost anunțat de Ministerul Educației de la Chișinău și face parte dintr-o strategie mai amplă prin care autoritățile moldovene încearcă să extindă oferta educațională în limba română într-una dintre cele mai sensibile regiuni ale țării.
Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, profesorii care vor beneficia de acest sprijin financiar vor trebui să rămână în Găgăuzia pentru o perioadă de minimum trei până la cinci ani. Autoritățile estimează că, pentru început, ar fi suficient transferul a aproximativ 30-50 de profesori pentru a acoperi o parte importantă din deficitul actual de cadre didactice.
Măsura vine într-un context complicat pentru Republica Moldova, unde Găgăuzia rămâne una dintre cele mai pro-ruse regiuni ale țării și unde limba rusă domină în multe instituții și școli. În ultimii ani, tensiunile dintre Chișinău și administrația locală din autonomie au devenit tot mai vizibile, mai ales după apropierea accelerată a Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
Profesorii trebuie să fie formați în limba română
Ministrul Dan Perciun a precizat că profesorii selectați trebuie să fie absolvenți ai unor programe de studii în limba română, iar autoritățile și-ar dori inclusiv cadre didactice vorbitoare native de română. În paralel, Guvernul de la Chișinău încearcă să găsească soluții pentru cazarea profesorilor sau pentru facilitarea navetei din raioanele apropiate Găgăuziei.
Oficialii moldoveni susțin că programul nu urmărește doar consolidarea predării în limba română, ci și rezolvarea unei probleme cronice: lipsa profesorilor din școlile și grădinițele regiunii autonome. În multe localități, sistemul educațional funcționează cu deficit de personal, iar unele discipline sunt acoperite cu dificultate.
Inițiativa a generat deja reacții puternice în mediul online și în presa de peste Prut. Susținătorii proiectului spun că măsura este necesară pentru apropierea comunităților din Găgăuzia de restul Republicii Moldova și pentru creșterea accesului la educația în limba oficială a statului. În același timp, criticii avertizează că proiectul poate alimenta tensiunile politice și identitare într-o regiune unde influența rusă rămâne puternică.
O miză mai mare decât simpla lipsă de profesori
Dincolo de componenta educațională, programul anunțat de Chișinău are și o încărcătură simbolică și geopolitică evidentă. În ultimii ani, Găgăuzia a devenit frecvent scena unor dispute între autoritățile centrale și liderii locali apropiați de Moscova. Retorica privind „românizarea” regiunii a fost folosită de mai multe ori în discursurile politice și în propaganda pro-rusă.
În acest context, aducerea unor profesori formați în limba română este văzută de Guvernul de la Chișinău ca parte a unui proces de consolidare a coeziunii interne și de apropiere culturală între regiuni. Totuși, provocarea reală nu pare să fie doar recrutarea profesorilor, ci construirea unei relații de încredere într-o zonă unde identitatea lingvistică și orientarea politică sunt încă teme extrem de sensibile.
Și poate că adevărata întrebare este poate educația deveni, într-un spațiu atât de fragmentat politic și cultural, puntea care să apropie două lumi care de ani întregi privesc în direcții diferite?
