Câtă apă vor consuma noile centre de date din România?
România intră rapid în cursa pentru dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială, cu proiecte care promit investiții de sute de milioane sau chiar miliarde de euro. Centre de date, supercomputere și facilități dedicate AI sunt pregătite sau anunțate în mai multe regiuni ale țării. În spatele procesoarelor, serverelor și megawaților de putere se află însă o resursă despre care se vorbește mult mai puțin: apa.
Partidul Glasul Neamului atrage atenția asupra acestui subiect și cere autorităților să publice datele privind consumul de apă al marilor infrastructuri digitale. Formațiunea susține că dezvoltarea tehnologică nu trebuie blocată, dar consideră că fiecare proiect de asemenea amploare trebuie să ofere informații clare despre sursa apei, cantitatea utilizată și sistemele de răcire.
„România nu trebuie să aleagă între apă și tehnologie. România trebuie să aibă tehnologie fără să-și sacrifice resursele strategice”, se arată în comunicatul transmis de partid.
Unul dintre exemplele invocate este proiectul ClusterPower de la Mischii, județul Dolj. Potrivit documentației tehnice citate de partid și analizate anterior de AlgorithmWatch, consumul anual estimat este de aproximativ 50 de milioane de litri de apă, aceasta urmând să fie captată din puțuri aflate pe proprietatea companiei.
Cifra trebuie privită în context. Ea se referă la consumul indicat în documentația unui anumit proiect și nu poate fi extrapolată automat la toate centrele de date din România. În plus, tehnologiile de răcire diferă de la un centru la altul, iar unele sisteme utilizează circuite închise și pot reduce semnificativ consumul de apă.
Tocmai de aceea, Glasul Neamului spune că problema principală nu este existența centrelor de date, ci lipsa unor informații publice complete despre amprenta lor hidrică.
Miza devine și mai mare în cazul noilor investiții. Black Sea AI Gigafactory este anunțată cu o capacitate care ar putea ajunge la aproximativ 1.500 MW și peste 100.000 de acceleratoare AI, în timp ce proiectul Quantum AI de la Luna, județul Cluj, este prezentat cu o putere planificată de 80 MW și o investiție de aproximativ un miliard de dolari.
În cazul proiectului de la Luna, compania a precizat că râul Arieș nu va reprezenta sursa primară pentru răcire. Așadar, problema nu este dacă apa râului va fi sau nu folosită, ci care va fi, în final, sursa reală și câtă apă va necesita infrastructura.
La rândul său, RO AI Factory, proiect dezvoltat de ICI București și POLITEHNICA București în cadrul programului european EuroHPC, urmează să aducă în România o infrastructură națională dedicată inteligenței artificiale. Și în acest caz, consideră partidul, consumul hidric ar trebui cunoscut public.
Formațiunea solicită ca, pentru marile centre de date și infrastructurile AI, autoritățile să publice consumul anual și zilnic estimat de apă, sursa acesteia, tehnologia de răcire, gradul de recirculare și impactul asupra apelor subterane și de suprafață. De asemenea, partidul cere reguli speciale pentru perioadele de secetă și garantarea priorității alimentării populației.
„Nu inventăm cifrele care lipsesc. Le cerem”, transmite Glasul Neamului.
Este, în fond, o întrebare care va deveni probabil tot mai importantă pe măsură ce România încearcă să atragă investiții în inteligență artificială: cât costă, în resurse naturale, puterea de calcul pe care ne-o dorim? Pentru că megawații pot fi măsurați înainte ca un centru să pornească, însă fiecare litru de apă consumat va trebui, mai devreme sau mai târziu, să fie justificat.
Sursa foto: antena3cnn.ro
