Dunărea scade din nou, iar autoritățile pregătesc măsuri de urgență pentru salvarea funcționării centralei de la Cernavodă
Scăderea continuă a debitului Dunării pune din nou presiune pe una dintre cele mai importante infrastructuri energetice ale României. În fața prognozelor care indică noi reduceri ale nivelului fluviului începând cu 10 septembrie, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat un plan special de intervenție destinat asigurării apei necesare funcționării în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.
Decizia vine într-un moment sensibil pentru sistemul energetic național, după ce reprezentanți ai Ministerului Energiei au avertizat că nivelul actual al Dunării nu permite reluarea activității centralei mai devreme de data de 10 septembrie. În aceste condiții, autoritățile au pregătit un mecanism de intervenție care va fi activat gradual, în funcție de evoluția situației din teren.
Planul prevede declanșarea măsurilor dacă nivelul apei din bazinul prizei de apă a centralei ajunge la cota de 1,58 metri. Prima etapă presupune amplasarea mai multor nave și barje încărcate pe o distanță de aproximativ 600 de metri, astfel încât fluxul apei să fie redirecționat către Canalul Dunăre–Marea Neagră și către sistemul de alimentare al centralei.
Dacă această soluție nu va fi suficientă, autoritățile vor trece la o a doua etapă, care implică instalarea unei structuri modulare formate din pontoane și hidrobaraje pe o porțiune de aproximativ 170 de metri. În cazul în care această variantă nu poate fi utilizată, există și o soluție de rezervă, constând în realizarea unui baraj temporar din piatră.
Pentru scenariul în care nivelul apei continuă să scadă și măsurile anterioare nu produc rezultatele necesare, Administrația Națională „Apele Române” și compania Nuclearelectrica sunt pregătite să pună în funcțiune pompe de mare capacitate care să asigure aportul suplimentar de apă necesar procesului de răcire al reactoarelor.
Autoritățile susțin că sistemul a fost conceput astfel încât să poată fi adaptat rapid la modificările nivelului Dunării, fără a genera intervenții permanente asupra cursului fluviului. Lucrările care vor fi realizate de Administrația Națională „Apele Române” vor fi finanțate prin suplimentarea bugetului Ministerului Mediului din Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului, în timp ce celelalte instituții implicate vor suporta cheltuielile din propriile bugete.
Situația readuce în atenție vulnerabilitatea infrastructurilor strategice în fața fenomenelor climatice extreme. Nivelurile foarte scăzute ale Dunării au devenit tot mai frecvente în ultimii ani, iar autoritățile sunt nevoite să recurgă la soluții de urgență pentru a menține în funcțiune obiective esențiale pentru securitatea energetică a țării. Pentru România, funcționarea în condiții optime a centralei de la Cernavodă reprezintă o componentă vitală a producției de energie electrică, motiv pentru care orice scădere semnificativă a debitului Dunării este privită cu maximă atenție.
Sursa foto obiectivbr.ro
