România închide PNRR cu proiecte neterminate și sute de milioane de euro pierdute. Ce se întâmplă după 31 august 2026
31 august 2026 este ultima zi în care România poate finaliza investițiile și reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a beneficia de finanțarea aferentă. După aproape cinci ani de implementare, România ajunge la finalul PNRR cu mii de proiecte aflate încă în derulare, autostrăzi și căi ferate nefinalizate și reforme care nu au fost îndeplinite în termen.
Închiderea programului nu înseamnă însă că proiectele rămase în urmă vor fi abandonate. Investițiile vor trebui continuate din alte surse de finanțare, inclusiv de la bugetul de stat. Pentru România, acest lucru înseamnă presiune suplimentară asupra finanțelor publice și, în unele cazuri, pierderea unor fonduri europene importante.
PNRR România: de la 29,2 miliarde de euro la aproximativ 20,1 miliarde
Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost aprobat de Comisia Europeană în octombrie 2021, cu o valoare inițială de aproximativ 29,2 miliarde de euro.
PNRR a inclus atât granturi, cât și împrumuturi, însă valoarea totală a planului a fost redusă în urma mai multor renegocieri. În forma finală, programul ajunge la aproximativ 20,1 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro reprezintă fonduri nerambursabile.
Până la 12 august 2026, România primise aproximativ 12,97 miliarde de euro.
În perioada de implementare au fost contractate peste 15.000 de proiecte. Cu toate acestea, aproximativ 4.500 de investiții nu erau încă recepționate la jumătatea lunii august.
Autostrada A7, încă în lucru la finalul PNRR
Autostrada A7 Ploiești–Pașcani este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură finanțate prin PNRR.
Pe sectorul Adjud–Bacău, lucrările au avansat rapid în ultimele săptămâni, iar în 31 august este deschis circulației tronsonul Adjud–Bacău Sud.
Deschiderea traficului nu înseamnă însă că întregul sector este finalizat. Nodul Bacău Nord nu este încă gata, iar conexiunea completă cu Varianta Ocolitoare Bacău urmează să fie realizată ulterior.
După inaugurarea de la sfârșitul lunii august, A7 ajunge la aproximativ 242 de kilometri de autostradă funcționali din cei 319 kilometri prevăzuți între Ploiești și Pașcani.
Cei aproximativ 77 de kilometri dintre Bacău și Pașcani sunt în continuare în construcție. Lucrările vor continua și după închiderea PNRR, însă finanțarea va trebui asigurată din alte surse.
Autostrada A1 Margina–Holdea nu este finalizată
Și pe Autostrada A1, tronsonul Margina–Holdea, lucrările continuă.
Segmentul are puțin peste nouă kilometri și include aproximativ 2,5 kilometri de tuneluri.
Investiția nu este finalizată la termenul PNRR, astfel că lucrările rămase vor trebui finanțate din alte surse decât programul european.
Autostrada Sibiu–Pitești depășește termenul PNRR
Autostrada Sibiu–Pitești, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, nu putea fi finalizată integral până la 31 august 2026.
Mai multe dintre secțiunile montane au termene contractuale care depășesc perioada de implementare a PNRR. Tronsonul Boița–Cornetu are termen de finalizare în 2028, în timp ce și tronsonul Cornetu–Tigveni are un termen ulterior închiderii programului.
O parte semnificativă a lucrărilor de pe traseul Sibiu–Pitești va fi, astfel, finanțată și după expirarea PNRR.
Infrastructura feroviară, printre proiectele rămase în urmă
Întârzieri importante au existat și în infrastructura feroviară.
Componenta de infrastructură feroviară din PNRR a fost redusă de la aproximativ 328 de kilometri la circa 220 de kilometri, fiind păstrate proiectele considerate realizabile până la termenul-limită.
Pe ruta Caransebeș–Timișoara–Arad, unele loturi au ajuns la procente importante de execuție, însă altele au înregistrat întârzieri.
Probleme există și pe linia Cluj-Napoca–Oradea–Episcopia Bihor, unde ritmul lucrărilor diferă semnificativ de la un lot la altul.
PNRR a inclus și investiții în materialul rulant, inclusiv locomotive electrice și vagoane reabilitate.
Proiectele de spitale au ajuns la o absorbție de 91%
Unul dintre domeniile în care România a înregistrat rezultate mai bune este sănătatea.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătății, rata de absorbție a fondurilor pentru proiectele din sănătate a ajuns la 91%. Mai multe investiții majore în infrastructura medicală au fost finalizate sau se aflau în etapa finală de recepție.
Printre proiectele vizate se numără investiții din Târgu Mureș, Bistrița-Năsăud, Cluj și Balotești.
Există însă și proiecte cu întârzieri. Un exemplu este Spitalul Județean de Urgență Constanța – Mama și Copilul, unde gradul de execuție era de aproximativ 69%. Investiția va trebui continuată prin alte surse de finanțare.
Creșele, școlile și proiectele de mediu au și ele întârzieri
Prin PNRR au fost finanțate numeroase investiții în creșe, școli, campusuri profesionale și renovarea clădirilor publice.
Programul național de construire a creșelor a fost extins de la 110 la 124 de unități, însă unele investiții au fost încadrate la categoria proiectelor cu risc major.
Întârzieri au existat și la proiectele privind școlile verzi, mobilitatea urbană, renovarea clădirilor publice și anumite investiții de mediu.
Pe componenta verde au fost finanțate centre pentru colectarea deșeurilor, insule ecologice digitalizate, proiecte de împădurire și investiții pentru reconstrucția ecologică.
România are 99 de jaloane și ținte întârziate
PNRR nu se referă doar la construcția de autostrăzi, căi ferate sau spitale. România și-a asumat prin acest program și o serie amplă de reforme legislative și administrative.
Potrivit datelor prezentate de autorități, 202 jaloane și ținte au fost îndeplinite și evaluate pozitiv de Comisia Europeană, în timp ce alte 80 erau finalizate sau considerate aproape de finalizare.
În același timp, 99 de jaloane și ținte erau întârziate și prezentau diferite grade de risc.
În urma renegocierilor cu Comisia Europeană, unele dintre măsurile asumate inițial au fost modificate sau eliminate din plan.
Reforma salarizării: pierderi de aproximativ 770 de milioane de euro
Una dintre cele mai importante reforme care nu au fost realizate în termen este cea privind salarizarea unitară în sectorul public.
Neîndeplinirea jalonului în termenul prevăzut de PNRR a dus la pierderea a aproximativ 770 de milioane de euro.
Suma reprezintă una dintre cele mai mari pierderi asociate unui jalon neîndeplinit.
România a pierdut fonduri și în urma evaluării celei de-a treia cereri de plată. Din banii suspendați inițial, o parte a fost recuperată, însă aproximativ 458,7 milioane de euro au fost pierdute definitiv.
Reforma pensiilor speciale a dus la pierderea altor 65 de milioane de euro
Reforma pensiilor speciale a reprezentat o altă problemă majoră în relația României cu Comisia Europeană.
Deși România a adoptat o legislație în domeniu, reforma nu a fost considerată îndeplinită la timp.
Din suma suspendată inițial, România a recuperat aproximativ 166 de milioane de euro, însă 65 de milioane de euro au fost pierdute definitiv.
România nu a atins la timp ținta privind capacitățile pe cărbune
Un alt jalon problematic a fost cel referitor la închiderea unor capacități de producție a energiei pe bază de cărbune.
Guvernul a decis amânarea închiderii unor grupuri energetice de la Turceni și Craiova, argumentând că oprirea acestora ar putea afecta furnizarea agentului termic pentru municipiul Craiova în sezonul rece.
În aceste condiții, ținta privind eliminarea celor 710 MW de capacități pe cărbune nu a fost îndeplinită la termen.
Pierderile aferente sunt estimate la aproximativ 100 de milioane de euro.
Ce se întâmplă cu proiectele PNRR după 31 august 2026
Închiderea PNRR nu înseamnă automat oprirea proiectelor aflate în construcție.
Autostrăzile, căile ferate, spitalele și celelalte investiții începute trebuie continuate, însă finanțarea nu mai poate fi asigurată în aceleași condiții prin PNRR.
O parte dintre proiecte poate fi transferată către alte programe europene, în timp ce alte investiții vor trebui susținute direct de la bugetul de stat.
Aceasta este una dintre principalele consecințe ale întârzierilor: România trebuie să finalizeze investiții începute cu fonduri europene, dar o parte dintre costurile rămase pot ajunge să fie suportate din resurse naționale.
În cazul finanțării prin împrumuturi contractate de stat, costurile pot fi, de asemenea, mai ridicate decât cele aferente finanțării disponibile prin PNRR.
31 august 2026 marchează, astfel, finalul perioadei de finanțare a PNRR, dar nu și finalul proiectelor începute prin acest program. Pentru România începe etapa în care investițiile rămase în urmă trebuie finalizate din alte surse, în timp ce nota de plată pentru întârzieri poate ajunge, în parte, la bugetul național.
