Digitalizarea sărăciei: cum transformă statul român sprijinul pentru persoanele cu handicap într-un mecanism de control

Eliminarea decontării directe a carburantului pentru persoanele cu dizabilități nu este o simplă modificare administrativă. Este o schimbare de filozofie socială. Statul nu mai oferă sprijin, ci îl condiționează. Nu mai recunoaște drepturi, ci distribuie vouchere.

Cardurile electronice nu sunt un progres, ci o formă de limitare elegant ambalată. Ele înlocuiesc libertatea cu procedura, autonomia cu conformarea, sprijinul real cu promisiuni birocratice. Beneficiarul nu mai decide. Sistemul decide pentru el.

Această politică transmite un mesaj clar: ajutorul nu mai este un drept, ci o favoare gestionată tehnologic. Într-o societate care pretinde că promovează incluziunea, această decizie produce excluziune instituționalizată.

Persoanele cu handicap nu cer privilegii. Cer acces. Cer mobilitate. Cer autonomie. Cer demnitate.