Turul 1 al alegerilor prezidențiale din România a scos la iveală o realitate neplăcută pentru o parte a „elitei” intelectuale și proeuropene de conjunctură: majoritatea alegătorilor nu a votat conform așteptărilor lor. În loc să privească acest rezultat ca o manifestare firească a voinței populare, unii dintre acești „culți” au reacționat cu dispreț, iar alții cu atacuri și jigniri la adresa celor care nu s-au aliniat preferințelor lor politice.
Democrația presupune nu doar dreptul de a participa, ci și respectul față de voința majorității. Așadar, atunci când rezultatele alegerilor nu se aliniază cu preferințele personale, respingerea sau discreditarea acestora nu face decât să submineze însăși esența democrației. Este crucial să ne întrebăm de ce o parte semnificativă a românilor a optat pentru candidați percepuți ca anti-sistem sau suveraniști. Răspunsul nu este greu de intuit: nemulțumirile legate de corupție, inegalitățile sociale și lipsa de perspective au fost ignorate prea mult timp. În loc să abordeze aceste probleme fundamentale, mulți politicieni au ales să le minimalizeze sau, mai grav, să le considere irelevante.
În loc să-i trateze peiorativ pe ceilalți alegători, ar fi mult mai constructiv pentru acești „culți” să reflecteze asupra eșecurilor repetate ale clasei politice, care nu a reușit să construiască o societate bazată pe principii fundamentale precum încrederea, justiția echitabilă, educația de calitate și un sistem de sănătate accesibil. În schimb, prea mulți politicieni au preferat alianțe și înțelegeri în interes propriu sau de partid, lăsând deoparte nevoile reale ale cetățenilor.
Prin dialog și înțelegere reciprocă, abia atunci vom putea spera la o democrație adevărată și funcțională. Este timpul ca vocea cetățenilor să fie ascultată, indiferent dacă este bună sau rea, dacă aceasta reflectă o majoritate. Să lăsăm democrația să își urmeze cursul natural, să renunțăm la aroganță și la ideea că doar „trezirea” noastră este corectă, iar opiniile celor din jur sunt eronate.
Când democrația exprimată prin vot ajunge să devină incomodă pentru unii, problema nu o reprezintă cei mulți, ci aceia care nu înțeleg profund realitățile sociale, economice și culturale ale acestora. Ar trebui să ne întrebăm cu adevărat de ce anumite mesaje politice au avut mai mult succes și ce nemulțumiri ascunse au fost exprimate prin urne.
Editorial de Andrei Popete Pătrașcu
