Românii pleacă din Spania și se întorc acasă. De ce se schimbă radical una dintre cele mai mari comunități de imigranți

Comunitatea românească din Spania se micșorează

Timp de aproape două decenii, Spania a fost una dintre principalele destinații pentru românii care au plecat în străinătate în căutarea unor venituri mai mari și a unui nivel de trai mai bun.

Acum, situația se schimbă.

O analiză publicată de El País, unul dintre cele mai importante ziare din Spania, arată că populația românească din această țară a scăzut cu aproximativ o treime față de nivelul maxim atins în 2012. Datele Institutului Național de Statistică din Spania indică o reducere de la 897.203 persoane în 2012 la 609.270 la 1 ianuarie 2025.

Fenomenul nu înseamnă însă că sute de mii de români au plecat într-un timp foarte scurt. Este rezultatul unui proces desfășurat pe parcursul mai multor ani, în care o parte dintre români s-au întors în România, în timp ce alții s-au mutat în alte state europene.

Un nou val de întoarceri în România

Datele recente indică faptul că tendința continuă.

Potrivit informațiilor publicate de El País pe baza datelor INE, aproximativ 29.600 de români au părăsit Spania între începutul lunii ianuarie 2025 și 1 aprilie 2026, conform datelor provizorii.

Și datele statistice din România indică o creștere a numărului celor care revin din Spania. În 2024, aproximativ 47.044 de persoane provenite din Spania s-au întors în România, după ce în 2023 numărul fusese de 51.316, potrivit datelor citate de presa spaniolă.

Prin urmare, fenomenul nu este unul apărut peste noapte.

Românii au început să se întoarcă treptat, iar motivele sunt diferite de la o familie la alta.

Locuințele, una dintre principalele probleme

Unul dintre factorii importanți este reprezentat de costul locuirii în Spania.

Pentru o parte dintre românii care au emigrat în anii 2000, obiectivul inițial era să muncească, să economisească bani și, eventual, să își cumpere o locuință.

Între timp, accesul la proprietate a devenit mai dificil, în special în marile orașe și în zonele în care chiriile și prețurile imobiliare au crescut puternic.

El País prezintă cazul unui român care a plecat din București în 2003 și s-a stabilit în zona Barcelonei. După ani de muncă în Spania, acesta a decis să revină în România, iar unul dintre motivele principale a fost dificultatea de a-și cumpăra o locuință.

În România, el a reușit să investească într-o casă în apropierea Bucureștiului, pe care a achitat-o în mai puțin de un deceniu.

Este un exemplu individual, dar ilustrează una dintre explicațiile fenomenului: diferența dintre nivelul salariilor și costul vieții nu mai este aceeași ca în urmă cu 15-20 de ani.

România nu mai este țara din anii 2000

Când valul masiv de emigrare către Spania a început, diferențele economice dintre România și statele occidentale erau foarte mari.

Pentru foarte mulți români, un salariu câștigat în Spania reprezenta o diferență uriașă față de veniturile disponibile în țară.

Între timp, România s-a schimbat.

Salariile au crescut, economia s-a diversificat, iar pentru o parte dintre românii întorși din străinătate au apărut oportunități de angajare sau de dezvoltare a unor afaceri.

În plus, cei care au muncit ani de zile în Spania au acumulat experiență profesională, economii și, în unele cazuri, contacte care pot fi valorificate în România.

Un expert în migrație citat de El País, sociologul Dumitru Sandu de la Universitatea din București, indică printre factorii revenirii și creșterea salariilor și a prestațiilor sociale din România.

Pandemia a schimbat planurile multor familii

Un alt moment important a fost pandemia de COVID-19.

Pentru numeroase familii de români stabilite în Spania, perioada 2020-2021 a reprezentat un punct de cotitură.

Închiderea economiei, restricțiile de circulație, pierderea locurilor de muncă sau diminuarea veniturilor i-au făcut pe unii emigranți să își reevalueze planurile.

El País prezintă inclusiv cazul unor români care au decis să revină în țară după ce pandemia le-a afectat afacerile și veniturile din Spania.

În unele situații, revenirea nu a fost planificată inițial.

A fost o decizie luată după ce condițiile economice și familiale s-au schimbat.

Familia cântărește tot mai mult

Banii nu sunt singurul motiv pentru care românii se întorc.

Un rol important îl are și familia.

După 10, 15 sau chiar 20 de ani petrecuți în Spania, mulți dintre cei care au plecat în tinerețe au ajuns să aibă părinți în vârstă în România.

Pentru unii, dorința de a fi aproape de familie devine mai importantă decât avantajul financiar al vieții în străinătate.

În analiza El País este prezentat cazul unei românce care a revenit în România după ce părinții ei au murit, iar pandemia a schimbat radical planurile familiei.

În același timp, generația copiilor crescuți în Spania începe să ajungă la vârsta la care trebuie luate decizii importante privind școala, universitatea și viitorul profesional.

Pentru unele familii, revenirea în România devine astfel o decizie legată nu doar de bani, ci și de identitate.

Copiii născuți în Spania se adaptează unei noi țări

Unul dintre cele mai interesante efecte ale fenomenului este faptul că mulți dintre cei care revin nu sunt singuri.

Vin împreună cu copii care s-au născut sau au crescut în Spania.

Pentru aceștia, România poate fi percepută ca o țară nouă.

El País relatează cazul unei familii revenite în zona Bucureștiului, al cărei fiu, adolescent, a avut nevoie de aproape un an pentru a se adapta la noua viață. Familia a apelat inclusiv la Institutul Cervantes din București pentru a-i facilita tranziția educațională și culturală.

Institutul Cervantes din București a observat, la rândul său, numeroase solicitări din partea familiilor revenite din Spania.

Acesta poate fi un indicator indirect al dimensiunii fenomenului.

„Dorul de casă” revine în prim-plan

Un reportaj al Cadena SER despre românii care s-au întors în țară surprinde o serie de motive similare: accesul la locuință, familia, posibilitatea de a lucra în România și sentimentul că situația economică dintre cele două țări nu mai este atât de diferită ca în trecut.

Pentru unii dintre cei reveniți, problema nu mai este „unde pot câștiga mai mult?”, ci „unde pot avea o viață mai bună?”

Este o diferență importantă.

Un salariu mai mare nu înseamnă automat un nivel de trai mai bun dacă este însoțit de chirii foarte mari, costuri ridicate pentru servicii, distanță față de familie și dificultăți în cumpărarea unei locuințe.

România începe să recupereze o parte dintre emigranți

Fenomenul poate avea efecte importante asupra României.

O parte dintre românii care revin au experiență profesională acumulată în străinătate, cunosc limbi străine și au lucrat în sisteme economice occidentale.

Unii se angajează în România, alții deschid afaceri.

Un exemplu prezentat de El País este cel al unei familii care a revenit în țară și a dezvoltat o afacere în domeniul cafelei, ajungând ulterior la o cifră de afaceri de aproximativ două milioane de euro și la circa 30 de angajați.

Astfel de cazuri arată că întoarcerea emigranților poate însemna și transfer de capital, experiență și know-how către economia românească.

Spania pierde o forță de muncă importantă

Fenomenul are însă și o componentă economică pentru Spania.

Românii au reprezentat una dintre cele mai importante comunități de muncitori străini din această țară.

Scăderea populației românești înseamnă implicit și diminuarea unei părți a forței de muncă disponibile.

Sociologul Dumitru Sandu, citat de El País, apreciază că plecarea românilor reprezintă o pierdere pentru economia spaniolă, deoarece sunt oameni care lucrează atât în domenii care necesită calificare, cât și în sectoare cu deficit de personal.

Spania nu este, desigur, singura țară europeană afectată de transformarea migrației românești.

Românii se deplasează și către alte state occidentale, iar mobilitatea în interiorul Uniunii Europene permite schimbarea relativ ușoară a țării de rezidență.

Nu toți românii vor să se întoarcă

În ciuda datelor, ar fi greșit să concluzionăm că întreaga comunitate românească din Spania se pregătește să plece.

Mulți români sunt deja profund integrați în societatea spaniolă.

Au case, afaceri, copii născuți în Spania, prieteni și cariere construite acolo.

Pentru aceștia, România poate rămâne țara de origine, dar nu neapărat țara în care vor să locuiască permanent.

Cadena SER subliniază tocmai această diferență: fenomenul revenirii este semnificativ, însă nu toți românii intenționează să se întoarcă. Pentru numeroase familii, viața construită în Spania este deja prea puternică pentru ca revenirea să fie o opțiune realistă.

Un „exod invers” care trebuie privit cu atenție

Expresia „exodul românilor din Spania” este spectaculoasă și poate atrage atenția, însă datele arată un fenomen mai complex.

Comunitatea românească din Spania s-a redus semnificativ față de vârful din 2012, iar procesul continuă. Totuși, nu toți cei care părăsesc Spania revin în România, iar scăderea populației poate avea mai multe explicații, inclusiv naturalizări, plecări către alte state și schimbarea statutului de rezidență.

Ceea ce este clar este că direcția migrației românești s-a schimbat.

Dacă în anii 2000 întrebarea era câți români pleacă în Spania, astăzi devine tot mai relevantă întrebarea câți dintre cei care au plecat aleg să revină.

România, o destinație din nou atractivă pentru diaspora?

Datele recente sugerează că România nu mai este doar țara din care oamenii pleacă.

Este și o țară în care unii emigranți se întorc pentru a-și cumpăra o locuință, pentru a deschide o afacere, pentru a fi aproape de familie sau pentru a profita de oportunități profesionale pe care nu le aveau în urmă cu două decenii.

În același timp, revenirea nu este lipsită de dificultăți.

Copiii trebuie integrați în sistemul educațional, familiile trebuie să își reconstruiască relațiile sociale, iar cei care se întorc după mulți ani pot întâmpina probleme în găsirea unui loc de muncă sau în adaptarea la schimbările din România.

O comunitate care își schimbă direcția

Românii au contribuit semnificativ la economia Spaniei în ultimele două decenii și au devenit o comunitate importantă în societatea spaniolă.

Acum, o parte dintre ei aleg să facă drumul invers.

Scăderea de la aproape 900.000 de persoane în 2012 la puțin peste 609.000 în 2025 arată amploarea schimbării.

Fenomenul este alimentat de mai mulți factori: costul locuințelor din Spania, efectele pandemiei, creșterea veniturilor și a nivelului de trai din România, dar și dorința de a fi din nou aproape de familie.

Nu este un abandon general al Spaniei și nici o întoarcere colectivă peste noapte.

Este, mai degrabă, o schimbare de paradigmă în migrația românească: după ani în care România a pierdut sute de mii de oameni către vest, tot mai mulți dintre cei care au plecat descoperă motive pentru a se întoarce acasă.

(sursa foto: https://www.romaniatv.net/)