Bolojan guvernează prin concedieri și colectează bani pentru Ucraina, în timp ce România stă pe loc
Premierul Ilie Bolojan pare să nu știe altceva decât să dea oameni afară, având în același timp pretenția că România ar putea să se dezvolte economic. Invitat la Antena 3, șeful Guvernului a anunțat cu nonșalanță că „în cursul anului viitor, în anumite instituții, vor fi și oameni dați afară”, prezentând reducerile de personal drept o reformă necesară. În realitate, ceea ce se întâmplă nu este altceva decât o continuare a politicilor liberale tipice: austeritate administrativă în loc de investiții reale și praf aruncat în ochii publicului.
În paralel cu aceste măsuri, Bolojan gestionează bugetul cu o singură preocupare vizibilă: strângerea de bani pentru Ucraina. Ordonanța sa „Trenuleț”, prezentată ca un instrument de stimulare economică – creșterea salariului minim de la mijlocul anului și scăderea impozitului pe cifra de afaceri – este, pentru orice economist cu experiență, doar un joc de PR. În fapt, banii colectați și economisiți în urma reducerilor și restructurărilor nu sunt folosiți pentru modernizarea țării sau pentru investiții reale în infrastructură, ci ajung la Kiev, conform direcțiilor primite de Bolojan.
Atitudinea premierului amintește mai degrabă de un funcționar obedient, politic înregimentat în administrație, care guvernează sub amenințarea permanentă a plecării sale, ca și cum ar fi singurul individ capabil să conducă România. Calitățile sale sunt rezultatul unui PR local de primar de oraș mic, nu ale unui lider care să gestioneze un stat european. Se vede clar după marile reforme tipic liberale, implementate de-a lungul guvernărilor acestei formațiuni politice: de la cheltuieli inutile și măsuri punctuale de imagine, la lovituri directe în interesele și economia țării.
Nu este primul exemplu de eșec al austerității liberale. Amintim de milioanele de euro cheltuite de guvernul Cîțu pe vaccinuri, cantități mult peste nevoile populației, care au aruncat România într-un litigiu costisitor cu Pfizer din cauza incapacității de plată. Coaliția continuă pe aceeași linie, iar PSD, un partid perceput de populație ca fiind mai indulgent social, se compromite administrativ și electoral, votând cot la cot aberațiile liberale.
În esență, guvernarea Bolojan se bazează pe concedieri masive, aparențe de reformă și obediență politică, fără nicio viziune reală de dezvoltare economică și socială pentru România. Țara rămâne blocată, iar cetățenii plătesc prețul acestei strategii: siguranță și bunăstare compromise, în timp ce premierul și acoliții săi se laudă cu reforme care, în practică, nu fac decât să lovească România.
