Săptămâna Patimilor lui Iisus Hristos, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Mare, reprezintă o perioadă de o importanță deosebită pentru creștini, marcând ultimele zile ale postului și pregătirea pentru celebrarea Învierii Domnului. În acest an, Paștele ortodox și cel catolic vor fi sărbătorite pe aceeași dată, 20 aprilie.
Lunea Mare este considerată prima zi a Patimilor lui Iisus și este marcată de slujbe speciale în biserici.
În cadrul liturghiei, este citită istoria tânărului Iosif, care a fost vândut de frații săi în Egipt pentru treizeci de arginți, o pildă ce amintește de trădarea Mântuitorului de către Iuda, care a fost plătit cu aceeași sumă. Totodată, în această zi, se vorbește despre pilda smochinului neroditor, care adâncește învățăturile despre credință și pocăință.
Iosif, acuzat pe nedrept și aruncat în temniță, ajunge în cele din urmă să devină conducătorul Egiptului. Povestea sa are o semnificație profundă, simbolizând victoria lui Hristos asupra păcatului și a morții.
În cadrul deniei din Lunea Mare, este pomenit smochinul neroditor, pe care Iisus l-a blestemat pentru că nu a adus rod, subliniind importanța purtării de roade bune în viața creștinului.
Pilda acestei zile din Săptămâna Mare ne învață că omul este chemat să aducă fapte bune, iar faptele rele atrag judecata divină. De asemenea, această pildă are o semnificație profundă, făcând apel la iertarea aproapelui și la practica iubirii necondiționate față de semeni.
Lunea Mare, ca și celelalte zile din Săptămâna Patimilor, este o zi dedicată postului și rugăciunii, în care credincioșii se pregătesc sufletește pentru Învierea Domnului.
Tradiții și obiceiuri în Lunea Mare Conform tradiției, Lunea Mare marchează începutul curățeniei de Paște. Mai ales în mediul rural, odinioară, gospodinele scoteau așternuturile la aerisit, iar casele erau pregătite pentru primirea sărbătorilor.
Această zi este și momentul în care se spală rufele și se fac reparații prin casă, pentru ca apoi să fie suficient timp pentru pregătirea mesei de Paște, un ritual important. De exemplu, joia se vopsesc ouăle, iar restul preparatelor trebuie să fie gata până sâmbătă, în ajunul Învierii.
În trecut, curățenia din Lunea Mare avea un rol simbolic important, acela de a „scoate răul” acumulat în timpul iernii. Pereții caselor erau văruiți, soclurile erau unse cu smoală, iar dușumelele și feroneriile erau spălate cu multă trudă și atenție.
De asemenea, bătrânii și copiii, cei care nu aveau puterea să țină tot postul de 40 de zile, începând din Lunea Mare și până sâmbătă noaptea, se angajau într-un post mai strict. Mulți dintre ei alegeau să nu mănânce nimic de la răsărit până la apus, iar această practică făcea parte dintr-un obicei mai vechi al postului negru, ce era considerat o formă mai aspră de abstinență.
