BNR schimbă prognoza pentru inflație. Cât ar putea ajunge rata anuală a scumpirilor la finalul lui 2026
Banca Națională a României a revizuit în creștere estimarea pentru inflația de la sfârșitul anului, de la 5,5% la 6,1%. Totuși, BNR anticipează o scădere importantă a inflației în următoarele luni și o revenire în intervalul țintei abia în trimestrul IV din 2027.

BNR a majorat prognoza de inflație pentru finalul anului
Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza privind inflația pentru finalul anului 2026. Potrivit celui mai recent Raport asupra inflației, rata anuală este estimată la 6,1% în decembrie, față de 5,5% cât anticipa banca centrală în proiecția precedentă.
Pentru anul 2027, BNR estimează o inflație de 3,4% la sfârșitul anului, în creștere față de prognoza anterioară, de 2,9%.
Noua estimare nu înseamnă însă că BNR se așteaptă la o creștere continuă a prețurilor până la sfârșitul anului. Din contră, banca centrală anticipează o scădere semnificativă a ratei anuale a inflației în trimestrul al treilea din 2026.
De ce a fost modificată prognoza BNR
Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, noua prognoză include efectele unor factori care au devenit mai clare în ultimele luni.
Printre aceștia se numără canicula și seceta, cu efecte asupra producției agricole și a producției de energie electrică, precum și evoluția prețurilor din sectorul energetic.
BNR a luat în calcul și efectele generate de eliminarea plafonării prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.
În aceste condiții, estimarea pentru decembrie a fost ajustată de la 5,5% la 6,1%.
Mugur Isărescu a subliniat însă că, în pofida acestei revizuiri, traiectoria anticipată rămâne una de scădere a inflației.
Inflația ar urma să scadă puternic în trimestrul III
Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului BNR este că rata anuală a inflației ar urma să înregistreze o corecție descendentă substanțială în trimestrul III din 2026.
Explicația ține în special de efectele statistice ale unor scumpiri importante produse anterior. Pe măsură ce aceste majorări ies din baza de calcul anuală, presiunea asupra ratei inflației se reduce.
BNR estimează că efectele directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorării TVA și accizelor se vor epuiza treptat. După o evoluție ceva mai fluctuantă în trimestrul IV, inflația ar urma să își continue scăderea.
Așadar, noua prognoză trebuie privită în context: 6,1% este estimarea pentru finalul anului, nu o prognoză privind o creștere permanentă a inflației în următoarele luni.
BNR vede inflația revenind în țintă abia în 2027
Unul dintre cele mai importante avertismente din noul raport este legat de durata procesului de dezinflație.
BNR estimează că rata inflației va reveni în intervalul asociat țintei de inflație abia în trimestrul IV din 2027. Termenul este cu aproximativ două trimestre mai târziu decât cel indicat în prognoza precedentă.
Pentru 2027, banca centrală estimează o rată anuală de 3,4% la sfârșitul anului.
Traiectoria este influențată de efectele de bază favorabile, dar și de presiunile dezinflaționiste generate de încetinirea cererii interne.
Prețurile la energie rămân un risc important
Sectorul energetic reprezintă în continuare una dintre principalele surse de incertitudine pentru evoluția prețurilor.
BNR a inclus în noua prognoză efectele situației energetice, inclusiv impactul secetei și al caniculei asupra producției de energie. În același timp, banca centrală atrage atenția că evoluțiile de pe piețele externe pot modifica rapid scenariul de bază.
Mugur Isărescu a explicat că în prognoză sunt introduse în principal evoluțiile considerate suficient de certe, în timp ce evenimentele cu un grad ridicat de incertitudine sunt tratate ca riscuri.
Printre acestea se află evoluțiile geopolitice și situația transporturilor energetice internaționale.
Inflația a pornit de la un nivel foarte ridicat
Noua prognoză trebuie analizată și prin prisma nivelului foarte ridicat atins de inflație în prima parte a anului.
Potrivit datelor prezentate de BNR, rata anuală a inflației IPC ajunsese la 10,42% în iunie 2026, cu 0,55 puncte procentuale peste nivelul din martie.
Creșterea a fost influențată de mai mulți factori, printre care energia, modificările fiscale și evoluția prețurilor unor bunuri și servicii.
În acest context, o scădere spre niveluri apropiate de 6% până la sfârșitul anului ar reprezenta o reducere importantă față de valorile înregistrate în prima parte a lui 2026.
Ce spunea Bolojan despre inflație
Evoluția actuală trebuie pusă și în contextul declarațiilor făcute anterior de Ilie Bolojan.
În luna iunie, acesta afirma că inflația ar putea coborî spre 5% la finalul verii sau începutul toamnei, cu condiția menținerii disciplinei financiare și a absenței unor noi șocuri externe. Bolojan explica atunci că evoluția inflației fusese afectată de creșterea prețurilor la combustibili și de efectele războiului din Orientul Mijlociu asupra piețelor energetice.
Anterior, în februarie, Bolojan afirmase că inflația ar trebui să scadă treptat pe parcursul anului și să ajungă spre 4% la sfârșitul lui 2026.
Noua prognoză a BNR, de 6,1% pentru decembrie, este astfel mai ridicată decât estimările exprimate de premier în prima parte a anului.
Totuși, diferența dintre aceste estimări nu trebuie interpretată automat drept o contradicție politică. Prognoza BNR este actualizată pe baza datelor economice și a șocurilor apărute între timp, inclusiv cele din energie și agricultură.
Ce înseamnă noua prognoză pentru români
Pentru populație, o inflație de 6,1% la sfârșitul anului nu înseamnă că toate produsele se vor scumpi cu exact 6,1%.
Rata inflației reprezintă o medie ponderată a evoluției prețurilor unui coș de bunuri și servicii. Unele categorii pot avea creșteri mai mari, în timp ce altele pot înregistra majorări mai mici sau chiar scăderi.
De asemenea, chiar dacă rata anuală a inflației începe să scadă, nivelul general al prețurilor nu revine automat la valorile de dinaintea perioadei de scumpiri. Scăderea inflației înseamnă, în principal, că prețurile cresc mai lent, nu că prețurile deja majorate se întorc la nivelul anterior.
BNR: scădere puternică, dar drumul până la normalizare este lung
Mesajul central al celui mai recent raport al BNR este unul mai nuanțat decât ar putea sugera o simplă formulare despre „creșterea inflației”.
Banca centrală și-a majorat prognoza pentru sfârșitul lui 2026, de la 5,5% la 6,1%, dar estimează simultan o scădere importantă a inflației în trimestrul III. Pentru 2027, prognoza este de 3,4%, iar revenirea în intervalul țintei este anticipată pentru ultimul trimestru al anului viitor.
Prin urmare, problema principală nu este o creștere neîntreruptă a inflației, ci faptul că procesul de revenire la o inflație scăzută va dura mai mult decât se estima anterior.
Evoluția prețurilor în lunile următoare va depinde în continuare de energie, alimente, situația geopolitică, cererea internă și modul în care vor fi resimțite măsurile fiscale.
(sursa foto: https://www.digi24.ro/)





