PNRR România: Dragoș Pîslaru explică soarta proiectelor, reducerea împrumuturilor și legea integrității

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, a explicat recentele evoluții privind legea integrității, renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și modul în care România încearcă să utilizeze cât mai eficient fondurile europene disponibile.

Oficialul a vorbit despre condițiile impuse de Comisia Europeană, modificarea termenelor și criteriilor de finalizare pentru anumite proiecte finanțate prin PNRR, precum și despre reducerea semnificativă a componentei de împrumuturi.

Legea integrității și condițiile Comisiei Europene

În ceea ce privește legea integrității, Dragoș Pîslaru a precizat că proiectul a generat o dezbatere amplă, inclusiv în legătură cu amendamentul referitor la aplicarea retroactivă a anumitor principii.

Ministrul a explicat că, din perspectiva Comisiei Europene, proiectul de lege răspunde condițiilor prevăzute în cadrul reformei din PNRR. Totuși, adoptarea actului normativ trebuie să țină cont de observațiile formulate de Curtea Constituțională.

„Avem o observație a Curții Constituționale și, evident, legea trebuie să fie constituțională ca să poată să fie promulgată”, a declarat Dragoș Pîslaru la Digi24, potrivit Mediafax.

El a subliniat că, în situația în care legea va parcurge procedura legislativă și va putea fi promulgată, aceasta va îndeplini, în esență, celelalte obiective stabilite în cadrul reformei asumate prin PNRR.

Cum au fost modificate condițiile pentru proiectele finanțate prin PNRR

Una dintre problemele importante pentru România este finalizarea investițiilor finanțate prin PNRR în termenul prevăzut de mecanismul european.

În urma renegocierii planului, România a obținut însă o serie de modificări privind modul în care este evaluată finalizarea anumitor investiții. Potrivit lui Pîslaru, în cazul unor proiecte nu mai este necesară recepția finală integrală în aceeași formă, fiind acceptate și etape precum recepția parțială sau finalizarea unor procente din lucrări.

Scopul acestor modificări este ca România să poată utiliza cât mai mult din finanțarea disponibilă și să evite pierderea banilor pentru investițiile care pot fi realizate în condițiile renegociate cu Comisia Europeană.

România a redus componenta de împrumuturi din PNRR

Dragoș Pîslaru a explicat și de ce valoarea componentei de împrumuturi din PNRR a fost diminuată față de forma inițială a planului.

Potrivit ministrului, România are în prezent împrumuturi prin PNRR de aproximativ 6,8 miliarde de euro. Valoarea totală a planului este de puțin peste 20 de miliarde de euro, în condițiile în care, la un moment dat, forma inițială a PNRR ajungea la aproximativ 28 de miliarde de euro.

Decizia are legătură și cu impactul împrumuturilor asupra deficitului bugetar. Ministrul a explicat că România a analizat inclusiv alternativele de finanțare disponibile și costurile asociate acestora.

„Pe partea de împrumuturi, având în vedere faptul că ceea ce se pune pe împrumut de fapt se duce în deficit bugetar și că la SAFE am luat un împrumut cel puțin la fel de avantajos, dar care se duce pe mult mai mult timp și cu perioada de grație, practic nu aveam cum să ne îndatorăm mai mult decât e cazul”, a explicat acesta.

Proiectele care au fost mutate de pe PNRR pe fonduri de coeziune

Reducerea valorii PNRR nu a fost determinată exclusiv de renunțarea la proiecte care nu puteau fi finalizate în termenul stabilit.

Potrivit lui Pîslaru, o parte dintre investiții au fost transferate către programele finanțate prin politica de coeziune a Uniunii Europene. Printre acestea se află proiecte importante din domeniul sănătății și infrastructurii rutiere.

„Spitalele le-am mutat pe coeziune, anumite lucrări de autostrăzi unde au fost probleme de achiziții publice au fost mutate pe politica de coeziune și de aici, cumva, aceste diferențe”, a declarat ministrul.

Transferul unor proiecte către fondurile de coeziune permite continuarea investițiilor și în afara mecanismului strict al PNRR, unde termenele și condițiile de implementare sunt diferite.

Ce se întâmplă cu banii din PNRR

Declarațiile ministrului arată că România încearcă să maximizeze utilizarea fondurilor europene printr-o combinație de renegociere a jaloanelor, transfer al unor investiții către politica de coeziune și reducere a componentei de împrumuturi.

În cazul proiectelor rămase în PNRR, modificarea anumitor condiții de finalizare poate oferi autorităților o marjă mai mare pentru utilizarea fondurilor, în timp ce proiectele transferate pe coeziune pot beneficia de un alt cadru de finanțare.

În paralel, reducerea împrumuturilor urmărește limitarea îndatorării României, în condițiile în care componenta rambursabilă a PNRR are impact asupra deficitului bugetar.

Astfel, actuala configurație a PNRR este rezultatul renegocierilor cu Comisia Europeană și al deciziilor privind prioritizarea investițiilor, sursele de finanțare și capacitatea României de a finaliza proiectele în termenele asumate.