Disputa privind apărarea anti-dronă a României. Un fost șef al Armatei avertizează că niciun sistem nu poate oferi protecție totală

Capacitatea României de a combate amenințările reprezentate de drone a revenit în centrul atenției după un schimb de declarații între oficialii din domeniul apărării și foști lideri ai structurilor militare.

Discuția pornește de la dezvoltarea și integrarea unor noi sisteme anti-dronă, considerate esențiale într-un context regional în care dronele au devenit unele dintre cele mai utilizate instrumente de pe câmpul de luptă modern.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a vorbit despre creșterea capacităților României în acest domeniu, însă generalul în rezervă Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General, a atras atenția că promisiunea unei protecții absolute nu este realistă.

De ce este imposibilă o apărare anti-dronă cu eficiență de 100%

Sistemele anti-dronă au evoluat rapid în ultimii ani, însă specialiștii militari explică faptul că nu există un mecanism capabil să elimine complet orice amenințare aeriană.

O dronă poate fi dificil de interceptat din mai multe motive:

• dimensiunea redusă o face mai greu de detectat;
• poate zbura la altitudini mici;
• poate folosi tehnologii de bruiaj sau evitare;
• poate apărea în număr mare într-un atac coordonat;
• timpul de reacție poate fi extrem de scurt.

În plus, apărarea modernă nu se bazează pe un singur echipament, ci pe mai multe niveluri: detectare radar, identificare, analiză, luarea deciziei și neutralizare.

Un sistem performant poate reduce semnificativ riscul, însă nu poate elimina complet posibilitatea ca o dronă să treacă de apărare.

Dronele au schimbat regulile războiului modern

Conflictul din Ucraina a demonstrat cât de important a devenit rolul dronelor în operațiunile militare.

Aparatele fără pilot sunt folosite pentru:

• supraveghere și recunoaștere;
• identificarea pozițiilor adversarului;
• atacuri asupra infrastructurii;
• misiuni de intimidare sau testare a apărării.

Spre deosebire de avioanele militare clasice, dronele sunt mai ieftine, pot fi produse rapid și pot fi utilizate în număr mare. Acest lucru a determinat armatele moderne să investească masiv în sisteme specializate de combatere a acestora.

România are nevoie de sisteme dedicate pentru această amenințare

Oficialii români au recunoscut că apărarea împotriva dronelor reprezintă un domeniu în care sunt necesare investiții suplimentare.

Radu Miruță a explicat anterior că armata are nevoie de capabilități construite special pentru combaterea dronelor, deoarece sistemele tradiționale de apărare aeriană nu au fost proiectate pentru acest tip de țintă.

Avioanele de luptă, rachetele antiaeriene clasice sau alte mijloace existente pot avea anumite roluri, însă dronele mici și lente ridică probleme diferite față de aeronavele militare convenționale.

De ce detectarea unei drone nu înseamnă automat și distrugerea ei

Una dintre confuziile frecvente este ideea că identificarea unei drone pe radar înseamnă automat că aceasta poate fi eliminată.

În realitate, procesul este mult mai complicat.

După detectare trebuie stabilit:

• dacă obiectul reprezintă o amenințare;
• cine îl controlează;
• ce metodă de interceptare este disponibilă;
• dacă folosirea armamentului nu produce riscuri suplimentare.

În anumite situații, o intervenție rapidă poate fi limitată de distanță, timp, poziționare sau riscul ca resturile dronei ori proiectilele folosite pentru interceptare să provoace pagube.

Sistemele anti-dronă devin o prioritate pentru statele NATO

România nu este singura țară care investește în astfel de tehnologii. Statele membre NATO analizează constant soluții pentru protejarea bazelor militare, infrastructurii critice și zonelor civile.

Noile sisteme combină mai multe tehnologii:

• radare specializate;
• senzori optici;
• bruiaj electronic;
• sisteme de interceptare fizică;
• inteligență artificială pentru identificarea rapidă a țintelor.

Tendința este dezvoltarea unor rețele integrate, nu a unui singur „scut” care să rezolve toate vulnerabilitățile.

România trebuie să gestioneze așteptările privind protecția aeriană

Specialiștii militari atrag atenția că discuția despre drone trebuie purtată realist. Achiziția unor sisteme moderne reprezintă un pas important, dar nu înseamnă invulnerabilitate.

În apărarea aeriană, obiectivul nu este obținerea unei protecții perfecte, ci reducerea riscurilor, creșterea timpului de reacție și protejarea zonelor importante.

În contextul actual de securitate din regiune, capacitatea de a detecta și neutraliza dronele a devenit una dintre prioritățile strategice pentru România.

Disputa privind sistemele anti-dronă arată o problemă mai amplă: tehnologia militară evoluează rapid, iar armatele trebuie să se adapteze permanent. Un sistem modern poate oferi un avantaj important, însă niciun echipament nu poate garanta protecție absolută într-un domeniu în care adversarii dezvoltă constant noi metode de atac.

(sursa foto: digi24.ro)