CCR declară constituțională reforma pensiilor speciale după cinci amânări și dezbateri tensionate

Curtea Constituțională a României a hotărât că legea privind reforma pensiilor speciale este constituțională, după aproximativ o oră de deliberări. Decizia, adoptată cu o majoritate strânsă de 5 la 4, permite ca actul normativ să fie trimis spre promulgare, punând capăt unei perioade îndelungate de amânări și controverse publice.

Dosarul a fost analizat de cinci ori în ultimele luni, întâmpinând blocaje procedurale și dezbateri tensionate între judecători. Surse din cadrul Curții au menționat că discuțiile au fost dificile, având în vedere impactul direct al reformei asupra magistraților și a altor categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu. În acest context, CCR a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care contestase noua variantă a legii, precum și cererea de sesizare a Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Actualul proiect a ajuns la Curte după ce, la 20 octombrie 2025, prima variantă a reformei fusese declarată neconstituțională din motive procedurale, respectiv lipsa avizului CSM în termenul legal. Ulterior, Guvernul a prezentat o nouă formă a legii și și-a angajat răspunderea în Parlament la 2 decembrie 2025. Acțiunea ÎCCJ a generat noi amânări, inclusiv probleme legate de cvorum și depunerea documentelor în preajma ședințelor, ceea ce a accentuat tensiunile publice.

Președintele Nicușor Dan a criticat întârzierile, arătând că ele afectează credibilitatea instituțiilor statului. Noua lege prevede recalcularea pensiilor de serviciu la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, vârsta de pensionare va crește treptat până la 65 de ani, într-o perioadă de tranziție extinsă până în 2042.

Deși reforma a fost prezentată ca o reducere a privilegiilor, criticii avertizează că formula adoptată poate genera noi litigii și incertitudine. Această decizie a CCR deblochează parcursul legislativ al uneia dintre cele mai controversate reforme recente, dar rămâne deschisă dezbaterea asupra efectelor concrete asupra sistemului judiciar și altor categorii profesionale vizate.