Reforma administrației locale, între avertisment și inevitabil
Premierul Ilie Bolojan a transmis un avertisment ferm administrațiilor locale, afirmând că, în lipsa unor măsuri reale de eficientizare, reforma administrativă care va include reducerea numărului de comune devine inevitabilă. Declarațiile au fost făcute la debutul celei de-a 29-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, într-un context marcat de presiuni bugetare majore și de angajamente asumate de Guvern privind reducerea deficitului.
Șeful Executivului a subliniat că perioada actuală este una decisivă pentru administrația publică locală. Potrivit acestuia, anii recent încheiați și cei în curs reprezintă un test pentru capacitatea instituțiilor locale de a funcționa mai eficient în structurile existente. În cazul în care acest obiectiv nu va fi atins, reformele structurale, inclusiv comasarea comunelor, vor deveni doar o chestiune de timp, cel mai probabil după ciclul electoral din 2028.
Ilie Bolojan a explicat că nu este vorba despre o decizie politică izolată sau despre voința unui singur guvern, ci despre o realitate economică și administrativă. „Ori demonstrăm că actualele structuri pot fi mai performante și mai eficiente, ori va urma o reformă administrativă care va însemna reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale”, a transmis premierul.
În intervenția sa, acesta a recunoscut dificultățile cu care se confruntă comunitățile locale mici, în special cele cu resurse financiare limitate, însă a atras atenția că România se află într-o situație bugetară complicată. Deficitul ridicat limitează semnificativ capacitatea Guvernului de a majora transferurile către administrațiile locale, indiferent de componența viitoarelor coaliții guvernamentale.
Premierul a comparat situația României cu cea a altor state membre ale Uniunii Europene, evidențiind un dezechilibru structural. În timp ce, la nivel european, aproximativ jumătate din bugetele administrațiilor locale provin din venituri proprii, în România ponderea transferurilor de la bugetul de stat ajunge la circa 80%. Acest model creează o dependență accentuată de finanțarea centrală și reduce autonomia reală a administrațiilor locale.
De asemenea, Ilie Bolojan a menționat că, în Uniunea Europeană, cheltuielile cu salarizarea sunt, în general, acoperite din veniturile obținute din taxele locale. În România, însă, aceste venituri reușesc să acopere doar aproximativ un sfert din costurile salariale, ceea ce indică o presiune constantă asupra bugetului de stat.
Mesajul premierului conturează astfel un orizont clar: fără reforme interne și fără creșterea eficienței administrative, restructurarea teritorială va deveni o soluție inevitabilă pentru sustenabilitatea finanțelor publice.
