Raport al Camerei Reprezentanților din SUA: UE ar fi exercitat presiuni sistematice asupra platformelor online, cu impact asupra libertății de exprimare la nivel global

Un raport al Comitetului Juridic al Camerei Reprezentanților din Statele Unite afirmă că instituțiile Uniunii Europene, cu precădere Comisia Europeană, ar fi construit în ultimii zece ani un mecanism coerent, organizat și persistent de influență asupra marilor platforme online. Potrivit documentului, aceste practici nu s-ar limita la spațiul comunitar, ci ar produce efecte globale, afectând inclusiv libertatea de exprimare a cetățenilor americani din Statele Unite.

Documentul, intitulat „The Foreign Censorship Threat, Part II: Europe’s Decade-Long Campaign to Censor the Global Internet and How it Harms American Speech in the United States”, are statutul de Interim Staff Report și a fost publicat miercuri, 3 februarie 2026. Autorii precizează că investigația analizează „modul și amploarea în care legi, reglementări și hotărâri judecătorești străine” determină companiile tehnologice să restricționeze conținut și discurs în Statele Unite. În cadrul anchetei, derulate în baza unor citații oficiale, platformele vizate ar fi transmis comitetului mii de documente interne și schimburi de corespondență.

România, studiu de caz central

Raportul alocă un capitol distinct proceselor electorale și identifică România drept principal studiu de caz. Potrivit documentului, TikTok ar fi fost supus celor mai intense presiuni în contextul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, după ce Curtea Constituțională a României a decis anularea primului tur de scrutin. Decizia a fost fundamentată pe acuzații formulate de serviciile de informații, care au invocat existența unei presupuse campanii coordonate pe platformă în favoarea candidatului Călin Georgescu.

Autorii susțin că, în răspunsurile adresate Comisiei Europene, TikTok ar fi arătat că „nu a identificat și nici nu i-au fost prezentate dovezi” care să confirme existența unei „rețele coordonate de 25.000 de conturi”, acuzație calificată drept centrală de autorități. Raportul afirmă că documente interne ale platformei ar contrazice narațiunea publică și descrie cazul României ca punctul culminant al presiunilor politice exercitate asupra moderării conținutului în perioade electorale.

Poziția TikTok privind lipsa dovezilor

Conform raportului, echipa internă TikTok responsabilă de analiza amenințărilor informaționale nu ar fi împărtășit evaluarea potrivit căreia ar fi existat o operațiune coordonată cu origine rusă. Platforma ar fi identificat trei operațiuni coordonate în perioada electorală, însă „niciuna” nu ar fi fost atribuită Rusiei.

De asemenea, la 28 noiembrie 2024, TikTok ar fi informat un regulator român cu privire la activități suspecte legate de posibile materiale de promovare politică plătită nedeclarată, fără a le asocia cu actori statali externi. Raportul menționează și informații apărute în spațiul public potrivit cărora finanțarea respectivei campanii ar fi fost atribuită Partidului Național Liberal, pe baza unor date invocate ca provenind de la autoritatea fiscală.

Documentul subliniază că rezultatele scrutinului anulat nu au fost restabilite, iar în mai 2025, în urma reluării alegerilor, funcția de președinte al României a fost câștigată de un candidat descris de autori drept „susținut de establishment”.

Presiuni ale Comisiei Europene și investigația DSA

Raportul arată că, la 29 noiembrie 2024, Direcția Generală CONNECT din cadrul Comisiei Europene a inițiat discuții privind moderarea conținutului politic legat de România, solicitând informații despre posibile modificări ale „proceselor, controalelor și sistemelor” utilizate de TikTok pentru identificarea așa-numitelor „riscuri sistemice”.

Potrivit documentului, TikTok ar fi informat Comisia că intenționează să limiteze temporar conținutul care conține termeni precum „lovitură de stat” și „război” pentru o perioadă de 60 de zile, ca măsură de reducere a riscului de „narațiuni dăunătoare”. Raportul susține însă că aceste măsuri ar fi fost considerate insuficiente de Comisia Europeană.

La 17 decembrie 2024, Comisia ar fi deschis o investigație formală împotriva TikTok în baza Digital Services Act (DSA), iar în februarie 2025 ar fi solicitat o întâlnire cu echipa de produs a platformei, având ca obiect politicile privind comportamentul înșelător și eficiența măsurilor de atenuare adoptate.

Solicitări informale ale autorităților române

Un alt element central al raportului îl reprezintă presupusele solicitări formulate de autoritățile române pentru eliminarea conținutului în afara procedurilor formale prevăzute de DSA. Potrivit documentului, TikTok ar fi semnalat Comisiei Europene reticența față de această „abordare foarte informală”, invocând riscuri de influență politică și de eliminare nejustificată a conținutului legal, inclusiv a discursului politic.

Raportul menționează cereri motivate de caracterul presupus „lipsit de respect” sau „insultător” al unor materiale la adresa Partidului Social Democrat. Între primul tur și anularea alegerilor, solicitările ar fi devenit mai ample, incluzând cereri de eliminare a tuturor materialelor care conțineau imagini cu Călin Georgescu. Autorii notează că TikTok ar fi refuzat eliminarea unor postări, invocând protejarea libertății de exprimare.

Eliminări cu efect extraterritorial

Raportul descrie și un episod în care, în urma unei hotărâri judecătorești românești, TikTok ar fi aplicat geo-blocarea anumitor materiale, în timp ce autoritatea electorală ar fi susținut că decizia ar trebui să producă efecte și în afara României. Este citată inclusiv o formulare atribuită Serviciului Român de Informații, potrivit căreia, deși accesul a fost restricționat în România, conținutul a rămas vizibil „în alte state”.

Autorii consideră că astfel de solicitări de eliminare la nivel global depășesc competențele jurisdicționale naționale și pot încălca suveranitatea altor state, fiind prezentate ca exemple relevante ale efectelor extraterritoriale ale reglementărilor europene.

Fact-checkeri și ONG-uri

În capitolul dedicat alegerilor, raportul susține că un „sistem de răspuns rapid” permite fact-checkerilor acreditați de Comisia Europeană să transmită solicitări prioritare de eliminare a conținutului înainte și după scrutinuri. Autorii afirmă că aceste organizații ar fi ideologic orientate și ar manifesta o lipsă de neutralitate politică.

În cazul României, este menționat Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media, despre care raportul afirmă că este finanțat de Uniunea Europeană și că ar fi transmis TikTok sute de cereri de eliminare în zilele imediat următoare primului tur. De asemenea, este invocată activitatea organizației Funky Citizens, care ar fi semnalat cel puțin 334 de videoclipuri în perioada noiembrie–decembrie 2024, dintre care 153 ar fi fost eliminate la nivel global.

Concluzii

În ansamblu, raportul susține că presiunile exercitate de instituțiile europene ar fi determinat platformele online să își adapteze politicile de moderare la nivel global, cu un impact direct asupra libertății de exprimare a utilizatorilor americani. Cazul României este prezentat drept un exemplu relevant de escaladare a acestor intervenții în context electoral.

Autorii afirmă că multe dintre aceste interacțiuni s-au desfășurat în afara atenției publice și au devenit vizibile abia în urma investigației comitetului. Scopul declarat al raportului este acela de a informa legiuitorii americani cu privire la posibile inițiative legislative menite să protejeze libertatea de exprimare online în Statele Unite.

În concluzie, documentul reiterează ideea că Digital Services Act ar fi fost utilizat ca instrument pentru impunerea unei moderări mai agresive a conținutului, inclusiv prin mecanisme electorale și solicitări cu impact extraterritorial, iar situația din România este prezentată drept un precedent semnificativ în acest sens.