Petre Roman critică dur austeritatea Guvernului Bolojan și atacă USR și AUR: „Măsuri haotice și fără viziune”

Fostul premier Petre Roman a realizat o analiză extrem de dură a situației economice și politice actuale din România, vizând atât măsurile de austeritate adoptate de guvernul condus de Ilie Bolojan, cât și principalele formațiuni politice de opoziție, USR și AUR. Roman susține că politicile economice promovate de Executiv sunt lipsite de coerență, afectează direct categoriile vulnerabile și sunt comunicate într-un mod greșit către populație.

Potrivit fostului prim-ministru, măsurile de austeritate au fost adoptate „cu toptanul”, fără o strategie clară și fără o corelare reală între ele. Acesta consideră că lipsa unei viziuni unitare produce confuzie și generează efecte sociale grave, în special asupra pensionarilor, care au devenit principala categorie afectată de deciziile guvernamentale.

„Măsurile trebuie să se articuleze între ele, să facă parte dintr-un plan coerent, nu să fie aruncate una după alta, fără logică”, a declarat Petre Roman. El a criticat și modul în care guvernul a comunicat problema datoriei publice, susținând că populația este pusă pe nedrept în poziția de vinovat. În opinia sa, statul nu poate transfera responsabilitatea propriilor erori administrative asupra cetățenilor, folosind un discurs agresiv și culpabilizant.

Pe plan politic, Petre Roman a lansat atacuri dure la adresa USR, pe care i-a acuzat de practici autoritare în numirile în funcții publice. El a descris acest comportament drept o „soluție bolșevică”, susținând că promovarea se face pe criterii de apartenență politică, nu de competență. „Sunt ai mei, îi pun în funcții” – acesta este, în opinia sa, mecanismul prin care USR încearcă să controleze structurile statului, fără a oferi însă soluții reale pentru problemele societății.

Nici AUR nu a fost ocolit de critici. Petre Roman a afirmat că formațiunea condusă de George Simion nu oferă soluții concrete și nu reprezintă o alternativă reală de guvernare, ci doar capitalizează nemulțumirea publică fără a propune politici viabile.

În final, fostul premier și-a reafirmat convingerea în „naționalismul patriotic”, pe care îl definește ca respect față de țară, identitate și interes național. Roman a subliniat că acest tip de naționalism nu este extremist, ci reprezintă o formă sănătoasă de atașament față de stat și comunitate, chiar dacă această viziune este contestată de anumite curente politice.

Declarațiile sale conturează o critică amplă atât la adresa guvernării actuale, cât și a principalelor forțe politice, evidențiind lipsa de coerență, soluții și responsabilitate în gestionarea crizelor economice și sociale ale României.