Justiție selectivă într-o Românie în austeritate: când politicienii scapă, nota de plată ajunge la cetățeni

Decizia Curții de Apel Alba Iulia de a respinge solicitarea ANAF privind instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor lui Klaus Iohannis readuce în prim-plan o temă care macină încrederea publică: impresia persistentă că politicienii rămân intangibili, indiferent de miza financiară sau de responsabilitatea publică pe care au avut-o.

Instanța a confirmat soluția anterioară prin care Fiscul nu a obținut blocarea bunurilor pentru garantarea recuperării unor despăgubiri pretinse de stat, în contextul unui litigiu legat de un imobil din Sibiu. Dincolo de detaliile juridice, mesajul care ajunge la societate este unul toxic: statul pare neputincios în fața propriilor foști conducători, chiar și atunci când miza este recuperarea unor sume pentru bugetul public.

Această percepție capătă greutate într-un moment în care românii resimt din plin austeritatea. Taxe mai mari, prețuri în creștere, servicii publice subfinanțate și presiune constantă pe veniturile populației definesc realitatea de zi cu zi. În acest context, fiecare decizie care sugerează că regulile nu se aplică egal devine o rană deschisă.

Pentru cetățeni, contrastul este frapant: oamenii obișnuiți sunt executați rapid pentru datorii mici, în timp ce dosarele cu nume grele se blochează în proceduri, excepții și amânări. Nu este vorba doar despre un caz punctual, ci despre un tipar care alimentează ideea că pierderile generate de decizii politice greșite sau de zone gri ale legalității sunt, în final, acoperite din buzunarul publicului.

România nu duce lipsă de legi, ci de aplicarea lor consecventă, indiferent de funcție sau statut. Atât timp cât responsabilitatea rămâne diluată la vârf, iar costurile sunt transferate către populație, discursul despre reformă și echitate riscă să rămână doar o promisiune goală.

Foto: stiripesurse.ro