Raport dur al Curții de Conturi: finanțări neconforme pentru activități LGBTQIA+ în programul cultural al Timișoarei
Camera de Conturi Timiș a publicat un raport amplu privind modul în care Centrul de Proiecte Timișoara a acordat, în 2024, finanțări nerambursabile din bugetul local. Documentul indică nereguli în cazul mai multor plăți, cele mai importante vizând sumele direcționate către Asociația Identity Education, o organizație LGBTQIA+. Auditorii susțin că aceste finanțări nu ar respecta criteriile prevăzute de lege pentru proiectele culturale și că ar fi produs un prejudiciu total de 419.103 lei.
Finanțări încadrate ca „nelegale”
Potrivit raportului, Centrul de Proiecte a efectuat în 2024 două plăți către Identity Education, în valoare de 178.511 lei, respectiv 113.714 lei. Totalul sumelor acordate pe parcursul anului ajunge la 391.685 lei. Auditorii notează că finanțările au fost încadrate în programul „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, derulat de instituție în calitate de serviciu public al Municipiului Timișoara.
Camera de Conturi subliniază însă că resursele financiare alocate din bugetul local pot fi direcționate doar către asociații și fundații al căror scop este în concordanță cu domeniile cultură, educație, tineret, mediu sau implicare civică. În acest context, raportul constată că în timp ce alte organizații finanțate în 2024 — precum Institutul Intercultural Timișoara, Fundația Art Encounters, Pelicula Culturală sau Asociația 4Culture — au obiective culturale, artistice sau educaționale clare, Identity Education ar avea un scop principal diferit.
Argumentele auditorilor
Identity Education este descrisă, inclusiv în documentele de finanțare depuse, ca organizație LGBTQIA+ care desfășoară activități de advocacy, educație, artă, cultură și muncă comunitară. Auditorii susțin însă că scopul său inițial, acela de a promova drepturile comunității LGBTQIA+, nu ar corespunde criteriilor prevăzute de OG 51/1998 privind finanțarea nerambursabilă a proiectelor culturale.
În analiza dosarului de finanțare, Camera de Conturi notează că proiectul depus de organizație includea evenimente precum piese de teatru pe teme trans, performance-uri despre abuzuri și opresiuni, expoziții și proiecții de filme cu tematică queer, evenimente Pride sau spectacole de drag. Activitățile ar fi fost, în opinia auditorilor, orientate exclusiv către comunitatea LGBTQIA+, fără a se încadra în sfera proiectelor culturale destinate publicului larg.
Raportul concluzionează că „nu există temei legal ca astfel de acțiuni să fie finanțate din fonduri publice”, considerând că întreaga finanțare ar fi fost acordată cu încălcarea legislației privind finanțele publice locale, controlul financiar preventiv și finanțarea nerambursabilă a proiectelor culturale.
Replica instituției și disputa juridică
Conducerea Centrului de Proiecte Timișoara a invocat principiul nediscriminării din OG 51/1998, argumentând că toate organizațiile, indiferent de comunitatea pe care o reprezintă, trebuie tratate egal în procesul de selecție a proiectelor culturale.
Camera de Conturi respinge însă acest argument, arătând că aplicarea criteriilor legale privind eligibilitatea proiectelor nu constituie discriminare și că, în prezent, legislația românească nu include prevederi specifice privind finanțarea publică a proiectelor adresate comunității LGBTQIA+.
Prejudiciu estimat la peste 419.000 lei
Auditorii indică un prejudiciu total de 419.103 lei, sumă alcătuită din plățile considerate nelegale (391.685 lei) și beneficii nerealizate (27.418 lei). Conform procedurii, raportul urmează să fie transmis autorităților competente, iar Centrul de Proiecte Timișoara ar putea fi obligat să recupereze sumele.
Până la această dată, instituția nu a emis un punct de vedere public cu privire la constatările raportului.
