Brânza artificială câștigă teren în România, în timp ce produsele naturale dispar de pe rafturi

Brânza artificială — adesea vândută sub etichete vagi precum „specialitate cu grăsimi vegetale” sau „produs tip brânză” — își face tot mai mult loc pe rafturile magazinelor, în timp ce brânza naturală, produsă din lapte integral, devine tot mai rară și mai scumpă.

De ce câștigă teren brânza artificială?

Răspunsul este simplu: prețul. În contextul inflației ridicate, al majorării prețurilor la energie și al scăderii puterii de cumpărare, tot mai mulți români aleg variantele mai ieftine, chiar dacă acestea vin cu compromisuri serioase la capitolul calitate și valoare nutrițională.

Brânza artificială este adesea produsă din uleiuri vegetale hidrogenate, amidon, arome sintetice și aditivi. Costurile de producție sunt semnificativ mai mici decât în cazul brânzeturilor autentice, care necesită lapte proaspăt, procese naturale de fermentare și timp.

Dispariția produselor autentice

Fermierii și micii producători sunt cei mai afectați. Confruntați cu costuri crescute și cu o cerere tot mai slabă pentru produsele lor mai scumpe, mulți renunță la producția tradițională sau nu mai reușesc să pătrundă în marile lanțuri de magazine. În același timp, importurile de produse lactate ieftine și semifabricate inundă piața, concurând neloial cu producția locală.

În unele supermarketuri, spațiul destinat brânzeturilor naturale s-a redus considerabil, fiind înlocuit cu sortimente „economice” care imită aspectul și gustul brânzei, dar conțin puțin sau chiar deloc lapte.

Riscuri pentru sănătate și gustul tradițional

Nutriționiștii avertizează că înlocuirea frecventă a produselor lactate autentice cu imitații poate avea efecte negative asupra sănătății. Aceste produse conțin adesea grăsimi trans, sare în exces, potențiatori de aromă și alte substanțe cu efecte dăunătoare pe termen lung.

Totodată, dispariția brânzei naturale afectează și patrimoniul culinar românesc. Gusturile autentice, transmise din generație în generație, sunt înlocuite de arome artificiale standardizate, fără caracter local sau identitate gastronomică.

Ce pot face consumatorii?

În fața acestei tendințe, consumatorii pot lua atitudine:

• Citiți eticheta: dacă primul ingredient nu este laptele, iar termenii precum „specialitate” sau „produs tip brânză” apar pe ambalaj, e vorba de un substitut.

• Sprijiniți producătorii locali: cumpărați de la piețe, târguri sau magazine specializate care promovează produse autentice.

• Educați-vă gustul și familia: deși poate părea un moft, consumul de brânzeturi naturale este parte dintr-un stil de viață sănătos și sustenabil.

Expansiunea brânzei artificiale în România nu este doar o chestiune economică, ci și una de sănătate publică, identitate culturală și suveranitate alimentară. Într-o piață dominată de prețuri și volum, alegerea informată a consumatorului devine un act de rezistență pentru calitate, tradiție și sănătate.

(sursa foto: economedia.ro)