Viceprimarul Ploieștiului, Alexandru Săraru: Cine sunt adevărații extremiști?

Viceprimarul Municipiului Ploiești, Alexandru Săraru, a publicat pe rețelele de socializare un mesaj tranșant, exprimându-și indignarea față de moartea liderului conservator american Charlie Kirk. Oficialul local a subliniat că această tragedie depășește dimensiunea personală și devine un semnal de alarmă pentru națiunile care își apără valorile tradiționale.
În mesajul său, Săraru vorbește despre atacurile împotriva libertății de exprimare și despre pericolul reprezentat de ideologiile radicale. El îl descrie pe Kirk drept „un martir creștin al vremurilor noastre”, subliniind importanța credinței, familiei și identității pentru supraviețuirea unei națiuni.
Redăm mai jos mesajul publicat de Alexandru Săraru pe Facebook:
„Sunt îndurerat, șocat și revoltat! Moartea lui Charlie Kirk nu e doar o tragedie individuală — este un semnal de alarmă pentru toate națiunile care încă cred în Dumnezeu, libertate și identitate.
Când globaliștii, neo-marxiștii și radicalii anti-creștini nu mai au argumente, recurg la violență. La arme și la dispariția vocilor care spun Adevărul. Charlie Kirk, un martir creștin al vremurilor noastre, a plătit cu viața pentru curajul de a apăra valorile pe care s-au clădit civilizațiile: credința, libertatea, familia, adevărul.
Charlie Kirk este un exemplu. Exemplu de statornicie în fața valurilor de minciună și de compromis. Exemplu că, fără onoare, fără identitate, fără credință, nu există națiune.
Cine sunt adevărații extremiști? Cei care luptă pașnic pentru libertate, adevăr și credința străbună? Sau cei care, lipsiți de argumente, aleg crima ca instrument de teroare ideologică?
Charlie Kirk, tânăr lider conservator, creștin adevărat, apărător al firului tradițional, al voinței de a spune adevărul chiar când doare. A luptat — și moartea lui nu va fi zadarnică. Vom continua lupta pentru Adevăr, pentru libertate — și nimeni nu ne poate opri, pentru că inima și credința noastră sunt arme mai puternice decât ura, decât teroarea, decât tăcerea impusă.”