România, vulnerabilă energetic după politicile proeuropene: Ministrul Ivan recunoaște creșterea prețurilor după închiderea minelor de cărbune

România, din exportator în importator de energie: Ministrul Energiei explică eșecul tranziției

Bogdan Ivan admite că România plătește acum prețul unor decizii grăbite și necorelate cu realitatea energetică a țării.

România a trecut, în doar câțiva ani, de la statutul de exportator de energie la cel de importator net, din cauza închiderii accelerate a capacităților pe cărbune și gaz – așa-numita „energie de bază” – sub presiunea angajamentelor europene, a declarat joi ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

„Am renunțat la 56% din energia pe bandă, iar asta ne-a transformat dintr-un stat cu un mix energetic echilibrat într-unul dependent de importuri”, a spus ministrul, care a recunoscut că factura finală a românilor s-a dublat după eliminarea schemei de plafonare.

Ivan a subliniat că România s-a angajat să renunțe la cărbune până în 2025, spre deosebire de Polonia și Germania, care au termene-limită mult mai îndepărtate – 2039, respectiv 2049. În prezent, ministerul analizează posibilitatea prelungirii exploatării cărbunelui până în 2030, în special în Valea Jiului, pentru a asigura securitatea energetică și a proteja locurile de muncă.

Strategia pentru 2032: creșterea producției și reducerea prețurilor

Ministrul a prezentat o strategie pe termen mediu, ce vizează creșterea capacității de producție și implementarea unor mecanisme de echilibrare a prețurilor. Până la sfârșitul lui 2026, România intenționează să pună în funcțiune peste 1.500 MW din surse regenerabile și capacități de stocare, în cadrul proiectelor din PNRR.

„România poate redeveni exportator de energie până în 2032, dacă implementăm această strategie”, a spus Ivan.

Pentru a combate specula din piața de energie, ministrul a anunțat noi reguli stricte pentru traderi: garanții obligatorii de 5–10% pentru contractele pe termen scurt și lung, ca măsură de protecție a pieței.

(sursa foto: timponline.ro)