Ministerul Sănătății lansează registrele naționale de sănătate: între transparență și supraveghere amplificată

Ministerul Sănătății a demarat procesul legislativ pentru înființarea registrelor naționale de sănătate, prezentate oficial ca instrumente pentru fundamentarea politicilor publice și îmbunătățirea calității actului medical. În realitate, proiectul ridică întrebări majore privind protecția datelor și gradul de supraveghere asupra populației.
Conform proiectului de lege, toate unitățile sanitare și alte entități relevante vor fi obligate să furnizeze date detaliate despre pacienți, inclusiv istoricul medical complet, date clinice și paraclinice, tratamente efectuate, dar și informații despre personalul medical implicat. Aceste date vor fi centralizate sub autoritatea Ministerului Sănătății sau a instituțiilor desemnate, într-un cadru legislativ care pune accent pe interesul public în sănătate, dar fără a lămuri complet măsura în care cetățenii pot controla sau limita accesul la informațiile lor sensibile.
Proiectul introduce și Registrul unic de evidență al unităților sanitare (RUEUS), destinat să centralizeze date despre cabinete, unități medico-sociale și servicii conexe actului medical. Oficial, registrul nu va conține date medicale individuale, dar va oferi autorităților o imagine completă asupra structurii și activității furnizorilor de servicii, ceea ce ridică semne de întrebare legate de controlul administrativ și accesul la informații despre operatorii din sistem.
Criticii avertizează că, deși scopul declarat este monitorizarea patologiilor și fundamentarea programelor publice, proiectul extinde substanțial capacitatea de colectare a datelor personale, inclusiv prin sisteme informatice centralizate, și creează premise pentru supravegherea generalizată a pacienților și personalului medical. În lipsa unor mecanisme clare de audit independent și garanții robuste de securitate, există riscul ca aceste registre să devină un instrument excesiv de control administrativ.
„Este esențial ca noile registre să fie implementate cu transparență maximă și cu respectarea strictă a drepturilor persoanelor vizate, inclusiv dreptul de acces, informare și opoziție. Orice slăbiciune în aceste mecanisme poate transforma un instrument util de sănătate publică într-un sistem de supraveghere invaziv”, avertizează analiști din domeniul juridic și al protecției datelor.
Proiectul de lege este acum în consultare și urmează să fie adoptat de Guvern, deschizând discuții privind echilibrul între interesul public și drepturile fundamentale ale cetățenilor într-un domeniu sensibil precum sănătatea.
Sursa foto: viatamedicala.ro





