Lecția economică a lui Viktor Orban: Ungaria investește în propriile companii, România în promisiuni fără acoperire

În timp ce România continuă să bâjbâie între taxe crescute, birocrație sufocantă și lipsa unei strategii economice coerente, Ungaria dă un nou exemplu de politică economică pragmatică. Premierul Viktor Orban a anunțat lansarea unui program de împrumuturi ieftine pentru întreprinderile mici și mijlocii, cu o dobândă fixă de doar 3%, mult sub nivelul pieței și chiar sub rata de referință a Băncii Naționale a Ungariei, care este de 6,5%.

Este o măsură care, dincolo de contextul electoral al anului 2026, arată o strategie clară de stimulare a economiei reale: sprijinirea companiilor autohtone, creșterea consumului intern și consolidarea mediului de afaceri național.

Ungaria oferă soluții, România oferă scuze

În România, întreprinderile mici și mijlocii – coloana vertebrală a economiei – sunt lăsate de ani buni la voia pieței, sufocate de dobânzi uriașe și reglementări inutile. În loc de credite cu dobânzi reduse, Guvernul de la București le oferă controale, taxe suplimentare și instabilitate legislativă.

În timp ce Orban le oferă antreprenorilor maghiari acces la finanțare avantajoasă și predictibilitate, România le oferă haos fiscal și birocrație. PNRR-ul românesc, care ar fi trebuit să fie motorul investițiilor și al digitalizării, s-a transformat într-un mecanism greoi de alocare politică a fondurilor, în care micii întreprinzători sunt de cele mai multe ori excluși.

Citeste si: Împrumuturi la costuri record: datoria publică se va dubla în mai puțin de un deceniu

Orban mizează pe economia națională, România pe exportul de forță de muncă

Ungaria a înțeles de ani buni că independența economică nu se construiește prin directive venite de la Bruxelles, ci prin politici proprii, adaptate realităților naționale. Subvențiile pentru locuințe, creditele pentru tineri, reducerile de taxe și sprijinul pentru firmele locale fac parte dintr-o strategie coerentă de consolidare a clasei de mijloc maghiare.

România, în schimb, continuă să se bazeze pe importuri, împrumuturi externe și forță de muncă ieftină. Guvernele de la București vorbesc despre „creștere economică”, dar ignoră faptul că investițiile românești reale rămân minime, iar tot mai multe IMM-uri se închid din lipsă de acces la finanțare.

Economia ungară, între realism și risc controlat

Desigur, economiștii avertizează că măsurile anunțate de Viktor Orban vin cu riscuri fiscale, putând împinge deficitul peste 5% din PIB. Dar, spre deosebire de România, Ungaria își asumă riscuri pentru a investi în cetățenii săi.

Orban știe că un antreprenor activ și o familie prosperă aduc mai multe beneficii statului decât orice impozit suplimentar, iar această viziune economică – chiar dacă populistă în aparență – produce rezultate palpabile în economie.

România, între stagnare și indecizie

România, condusă de o clasă politică fără viziune, nu reușește nici măcar să copieze modelele care funcționează în jur. În loc să susțină mediul privat, preferă să crească taxele și să inventeze noi biruri. În loc să relaxeze creditarea, complică accesul la finanțare. În loc să investească în clasa de mijloc, o transformă într-o categorie vulnerabilă.

Ungaria își apără interesele și își protejează antreprenorii. România, în schimb, își pedepsește contribuabilii.

Concluzie

Diferența dintre Viktor Orban și liderii de la București nu stă doar în ideologie, ci în viziune și curajul de a acționa. Ungaria a înțeles că economia nu se dezvoltă prin discursuri, ci prin măsuri concrete care stimulează producția, consumul și stabilitatea.

România, în schimb, continuă să vorbească despre „reforme” în timp ce companiile se închid, tinerii pleacă, iar statul trăiește pe datorie.

În timp ce Budapesta își ajută cetățenii să rămână acasă și să investească, Bucureștiul pare decis să-i gonească și pe ultimii care mai cred în viitorul acestei țări.

Sursa foto: https://balkaninsight.com/