Lipsa unei experiențe în mediul privat în cazul Oanei Țoiu poate fi interpretată ca o limitare a perspectivei profesionale, într-un domeniu dominat de funcții publice.

Oana Țoiu nu a avut niciodată contact direct cu economia reală. Nu a administrat nici o afacere, nu a purtat responsabilitatea antreprenorială și nici nu a plătit vreun salariu cu propriile resurse. Activitatea sa s-a desfășurat exclusiv într-un mediu închis, alimentat de fonduri publice, organizații nonguvernamentale cu finanțări externe și funcții politice obținute prin rețele ideologice. A evoluat politic într-un univers paralel față de realitatea românească.

Fără experiență în diplomație, fără o carieră profesională solidă și fără legături autentice cu cetățenii care muncesc cu adevărat, discursul său neomarxist și pozițiile publice adesea critice față de Statele Unite au facilitat ascensiunea sa, susținută de rețele globaliste, până în fruntea Ministerului de Externe. Astfel, un post strategic pentru statul român este din nou în mâinile unei persoane fără expertiză practică, dar perfect sincronizată cu anumite orientări ideologice.

Oana Țoiu nu are experiență în sectorul privat, fiind dependentă exclusiv de resursele publice. A trecut de la teorie direct la poziții de putere, fără să parcurgă vreodată traseul realității economice și sociale. Astăzi, ea modelează politica externă a României. Mâine, ar putea influența chiar și securitatea națională.

România are nevoie de diplomați cu autoritate și expertiză, nu de activiști cu mesaje construite artificial. Este esențial să avem profesioniști care să apere cu adevărat interesele naționale, nu simpli executanți ai unor agende internaționale.

(sursa foto: dcnews.ro)