Criză în USR: partid condus de un lider fără cetățenie română și fără legitimitate politică
Dominic Fritz preia conducerea USR într-un context marcat de incertitudine și lipsă de competiție reală. Alegerea sa, în urma unui vot intern slab participat, accentuează imaginea unui partid aflat în derivă, fără o viziune clară și cu o conducere deconectată de la așteptările electoratului. În locul unei direcții coerente și reformatoare, USR pare să adopte haosul ca nouă normalitate.
Partidul care promitea o transformare profundă a politicii românești se regăsește acum în propria confuzie. Alegerea unui lider care nu deține cetățenia română, cu o agendă vagă și un discurs ambiguu, nu oferă nici stabilitate, nici încredere. Prezența redusă la vot – doar 57% – și lipsa unei alternative credibile au transformat scrutinul intern într-un exercițiu de resemnare colectivă.
Faptul că Dominic Fritz, cetățean german, ajunge la șefia unui partid cu aspirații guvernamentale în România, dar fără drept de vot în alegerile naționale, ridică semne de întrebare serioase. Este o situație paradoxală pe care USR pare să o accepte fără ezitare, în absența unor criterii clare privind coerența și reprezentativitatea liderilor săi.
Promisiunile privind o „resetare strategică” nu sunt susținute de un program concret. Fritz propune o repoziționare a partidului spre un „centru” politic neclar definit, abandonând orientarea de centru-dreapta care a coagulat inițial baza de susținători. Într-un peisaj politic tot mai polarizat, astfel de repoziționări vagi nu fac decât să amplifice confuzia internă și să îndepărteze electoratul fidel.
Fritz evită să ofere clarificări privind eventuale alianțe politice, lăsând deschisă inclusiv posibilitatea unei colaborări cu PSD – partid pe care USR l-a criticat constant ca simbol al corupției. Mai mult, susține pentru funcția de premier o figură din afara partidului, Ilie Bolojan, semn că USR nu mai generează lideri proprii, ci caută soluții în exterior.
Discursul despre „deschidere” și „dialog” nu reușește să ascundă vidul de idei și lipsa unei direcții asumate. Departe de a fi un factor de coeziune, noul președinte pare să adâncească ruptura dintre conducere și membri. În doar nouă ani, USR a schimbat șase lideri – nu din dinamism democratic, ci dintr-o criză cronică de stabilitate și viziune.
Prezența slabă la vot arată că membrii sunt deziluzionați, demotivați și tot mai distanțați de conducere. Alegerea lui Fritz nu exprimă entuziasm, ci o capitulare tăcută în fața lipsei de opțiuni.
De la un proiect politic fondat pe valori precum reforma și transparența, USR s-a transformat într-o formațiune fără formă clară, consumată de conflicte interne și ambiții individuale. Alegerea lui Dominic Fritz nu aduce salvare, ci confirmă degradarea continuă a unui partid care pierde contactul cu propriile promisiuni.
Conducerea partidului este acum în mâinile unui lider fără cetățenie română, fără un plan articulat și fără o legitimitate solidă. În loc să inspire încredere, USR pare prins într-un experiment politic care eșuează pas cu pas. Retorica schimbării ascunde, în realitate, un gol strategic și identitar.
Electoratul de dreapta caută alternative, iar USR nu mai oferă nici siguranță, nici direcție. Criza prin care trece nu mai este una temporară, ci una de esență. Cu un lider străin de identitatea națională și cu o viziune diluată, partidul alunecă spre irelevanță. Iar vocea celor care mai cred în redresare se pierde într-un vid tot mai profund.
(sursa foto: hotnews.ro)
