Guvernul a adoptat bugetul de stat pentru 2026: salariul minim crește, iar investițiile și reducerea deficitului devin priorități

Guvernul României a aprobat, în ședința desfășurată joi seară, proiectul bugetului de stat și bugetul asigurărilor sociale pentru anul 2026. Documentele urmează să fie transmise vineri dimineață Parlamentului, unde vor intra în procedura de dezbatere și aprobare. Anunțul a fost făcut la finalul reuniunii de către premierul Ilie Bolojan, care a precizat că adoptarea bugetului a fost precedată de o serie de acte normative necesare pentru pregătirea cadrului legislativ.

Șeful Executivului a explicat că Guvernul a adoptat toate proiectele care au permis finalizarea bugetului și trimiterea lui către Parlament în timp util. Potrivit acestuia, au existat câteva reglementări adoptate în aceeași ședință care au avut rolul de a pregăti aprobarea documentului financiar ce va ghida politica economică a României în anul următor.

Premierul a subliniat că bugetul pentru 2026 vine într-un context economic dificil, marcat de volatilitatea piețelor financiare, de fluctuațiile dobânzilor și de creșterea prețurilor la combustibili. În aceste condiții, Executivul a încercat să construiască un document echilibrat, care să reducă deficitul bugetar fără a afecta investițiile și fără a pune presiune suplimentară pe economie.

Majorarea salariului minim începând cu 1 iulie

Una dintre cele mai importante decizii adoptate de Guvern în cadrul aceleiași ședințe vizează creșterea salariului minim brut pe economie. Executivul a aprobat o hotărâre prin care salariul minim va fi majorat începând cu data de 1 iulie 2026.

Potrivit premierului Ilie Bolojan, salariul de bază minim brut pe țară va crește cu 6,8% față de nivelul actual, ajungând la 4.325 de lei. Măsura este menită să sprijine veniturile angajaților cu salarii mici și să ofere un sprijin suplimentar în contextul creșterii costului vieții.

Autoritățile susțin că majorarea a fost calculată astfel încât să mențină un echilibru între nevoia de creștere a veniturilor salariaților și capacitatea companiilor de a susține aceste costuri suplimentare. Guvernul estimează că măsura va avea efecte pozitive asupra consumului intern, contribuind la menținerea ritmului de creștere economică.

Ajutor de stat pentru transportatori

În aceeași ședință, Executivul a decis și prelungirea schemei de ajutor de stat pentru transportatori, destinată compensării creșterii accizei la motorină. Schema urma să expire la finalul lunii, însă Guvernul a decis extinderea acesteia până la sfârșitul anului.

Mai mult, nivelul compensării a fost majorat. Dacă până acum transportatorii primeau o compensare de 0,65 bani pe litru, noua decizie prevede creșterea acesteia la 0,85 bani.

Premierul a explicat că măsura este necesară pentru a limita impactul majorării prețurilor la combustibil asupra industriei de transport, un sector esențial pentru economie. Totodată, Guvernul va analiza evoluția pieței combustibililor la fiecare trei luni, pentru a decide dacă este necesară ajustarea schemei de sprijin.

Simplificarea procedurilor pentru investiții

Pe lângă măsurile economice directe, Guvernul a adoptat și o ordonanță de urgență care vizează simplificarea procedurilor administrative pentru investițiile mari. Documentul include trei reforme importante: simplificarea autorizării proiectelor majore, reducerea birocrației în procedurile de mediu și optimizarea procesului de obținere a avizelor de securitate la incendiu.

În ceea ce privește investițiile mari, Guvernul a decis majorarea pragului peste care proiectele trebuie analizate de Comisia pentru examinarea investițiilor străine. Pragul a fost ridicat de la 2 milioane de euro la 5 milioane de euro.

Această modificare înseamnă că un număr mai mic de companii va fi obligat să treacă prin procesul de verificare al comisiei, ceea ce ar trebui să reducă semnificativ timpul necesar pentru aprobarea investițiilor. În același timp, Guvernul a clarificat domeniile considerate sensibile, reducând astfel numărul situațiilor în care este necesară obținerea unor avize suplimentare.

O altă schimbare importantă vizează integrarea avizului Consiliului Concurenței în cadrul avizului emis de comisie. Această modificare va reduce cu cel puțin două luni durata procesului de avizare.

În plus, toate documentele vor putea fi depuse exclusiv prin intermediul unei aplicații informatice, ceea ce ar trebui să simplifice procedurile administrative și să reducă birocrația.

Reducerea termenelor pentru avizele de mediu

Executivul a anunțat și simplificări în procedurile de mediu, cu scopul de a accelera aprobarea proiectelor de investiții. Potrivit premierului, principalele modificări vizează reducerea termenelor pentru depunerea documentelor, analiza memoriului tehnic și emiterea deciziei de încadrare.

În total, aceste schimbări ar urma să reducă durata procesului cu aproximativ 40 de zile. Astfel, termenul mediu pentru obținerea avizelor de mediu ar scădea de la aproximativ 125 de zile la circa 85 de zile.

Autoritățile consideră că această reformă este esențială pentru atragerea de investiții și pentru accelerarea proiectelor economice majore, în special în infrastructură și energie.

Modificări privind avizele de securitate la incendiu

O altă schimbare importantă vizează procedura de obținere a avizelor de securitate la incendiu. Guvernul a decis eliminarea obligativității obținerii acestui aviz pentru proiectele cu risc scăzut.

Potrivit premierului, această modificare va reduce numărul proiectelor care trebuie analizate de autorități cu peste 40%. În același timp, termenul de analiză pentru proiectele care rămân în procedură va fi redus.

Executivul a introdus și o măsură menită să prevină blocarea investițiilor din cauza întârzierilor administrative. Dacă instituțiile responsabile nu emit documentele în termenul stabilit, se va considera că există un acord provizoriu valabil pentru 60 de zile.

În plus, angajații care întârzie emiterea avizelor vor putea fi sancționați disciplinar.

Un buget construit într-un context economic dificil

Premierul Ilie Bolojan a explicat că bugetul pentru 2026 a fost elaborat într-o perioadă complicată pentru economia globală. Volatilitatea dobânzilor și creșterea prețurilor la combustibili reprezintă factori care pot afecta stabilitatea economică.

În aceste condiții, una dintre principalele provocări ale bugetului este reducerea deficitului bugetar. România și-a asumat în urmă cu câțiva ani un plan de reducere a deficitului, după ce acesta a crescut semnificativ în anii anteriori.

Potrivit premierului, bugetul pentru 2026 reprezintă un prim pas important pentru revenirea pe traiectoria de consolidare fiscală.

Investițiile rămân o prioritate

În ciuda presiunii pentru reducerea deficitului, Guvernul a decis să mențină un nivel ridicat al investițiilor publice. Premierul a explicat că 2026 este un an crucial pentru finalizarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Programul european se încheie pentru toate statele membre la sfârșitul lunii august, iar România trebuie să finalizeze proiectele aflate în derulare pentru a nu pierde fonduri europene.

Din acest motiv, bugetele destinate investițiilor vor fi mai mari decât cele din anul precedent. Guvernul a alocat fonduri suplimentare pentru cofinanțarea proiectelor derulate de autoritățile locale, astfel încât acestea să poată fi finalizate la timp.

Reducerea cheltuielilor administrative

O altă direcție importantă a reformei anunțate de Guvern este reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului. Executivul intenționează să reducă cu aproximativ 10% costurile administrației publice, atât la nivel central, cât și la nivel local.

Premierul a recunoscut că acest proces va reprezenta o provocare, însă a subliniat că este necesar pentru eficientizarea aparatului de stat.

Economiile realizate vor fi redirecționate către servicii publice esențiale, precum educația și sănătatea, dar și către proiecte de investiții.

Obiectivul: stabilitate și relansare economică

În final, premierul Ilie Bolojan a declarat că bugetul pentru 2026 este construit pe baza unor prognoze economice prudente, care vizează atât creșterea economică moderată, cât și reducerea inflației.

Potrivit acestuia, structura bugetului oferă predictibilitate mediului de afaceri și creează condiții pentru stabilitate economică.

În același timp, pachetul de măsuri pentru simplificarea procedurilor administrative și sprijinirea investițiilor ar trebui să contribuie la relansarea economiei în anii următori.

Premierul a concluzionat că aceste măsuri sunt menite să reașeze economia României pe baze solide și să creeze premisele pentru o creștere sustenabilă pe termen lung.