Ilie Bolojan anunță „marea reașezare” a salariilor la stat: noua lege va aduce atât majorări, cât și tăieri

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că viitoarea lege a salarizării unitare, asumată pentru finalul lunii august, va produce o reconfigurare profundă a veniturilor din sectorul public. Șeful Executivului a vorbit despre o „mare reașezare” a grilelor salariale, subliniind că reforma nu va însemna exclusiv creșteri de lefuri, ci și scăderi pentru anumite categorii de bugetari.

Noua lege, aflată în lucru la Ministerul Muncii, este prezentată drept un instrument de corectare a dezechilibrelor acumulate în ultimii ani, dar și o măsură necesară în contextul deficitului bugetar ridicat. Potrivit declarațiilor oficiale, proiectul anterior de reformă a fost considerat prea costisitor, iar actuala echipă guvernamentală a cerut elaborarea unor noi scenarii de calcul, cu impact financiar mai redus.

Reformă sub presiunea deficitului și a angajamentelor europene

Guvernul se află într-o ecuație complicată: pe de o parte, trebuie să corecteze inechitățile salariale din sistemul public, iar pe de altă parte, este obligat să țină sub control cheltuielile bugetare. În plus, reforma salarizării reprezintă un jalon esențial din cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar întârzierea adoptării noii legi poate afecta fluxul fondurilor europene.

Termenul avansat pentru adoptarea proiectului este finalul lunii august, astfel încât România să își respecte angajamentele asumate. În acest context, Ministerul Muncii analizează mai multe variante tehnice, care urmează să fie discutate în coaliția de guvernare.

Uniformizare prin plafonări și ajustări descendente

Una dintre direcțiile centrale ale reformei vizează reducerea discrepanțelor majore dintre diferite categorii de angajați la stat. În prezent, diferențele salariale între instituții și funcții similare sunt semnificative, iar Executivul urmărește o uniformizare a grilei.

Surse guvernamentale indică faptul că această uniformizare ar putea presupune plafonarea sau chiar diminuarea unor venituri considerate peste media sistemului. Premierul Ilie Bolojan a confirmat că noua lege trebuie să fie echilibrată și realistă din punct de vedere bugetar, ceea ce implică atât creșteri acolo unde salariile sunt sub nivelul considerat adecvat, cât și ajustări în jos acolo unde veniturile depășesc sustenabilitatea bugetului.

Impactul bugetar, principalul obstacol

Proiectele anterioare ale legii salarizării au fost criticate pentru impactul financiar estimat la aproximativ 30 de miliarde de lei anual – o sumă considerată nesustenabilă în actualul context economic. Din acest motiv, varianta aflată acum în lucru urmărește reducerea presiunii asupra bugetului de stat.

Strategia adoptată de Guvern presupune, în mod inevitabil, o limitare a creșterilor salariale și, pentru anumite categorii, chiar reduceri efective ale veniturilor. Executivul mizează pe ideea că reforma va aduce mai multă coerență și echitate în sistem, însă pentru o parte dintre angajații din sectorul public, „marea reașezare” ar putea însemna un fluturaș de salariu mai mic.

În concluzie, reforma salarizării anunțată de premierul Ilie Bolojan se conturează drept una dintre cele mai sensibile măsuri ale anului, cu implicații directe asupra sutelor de mii de bugetari și asupra echilibrului financiar al statului.