Cluuuuuuuuuujul, campion la taxe absurde: 175 de lei pentru statul într-un birou
Absurditățile fiscale continuă la Cluj-Napoca
În contextul unei crize economice accentuate și al restricțiilor bugetare impuse la nivel național, administrația din Cluj-Napoca, condusă de Emil Boc, ia o decizie greu de justificat: acordarea unui spor de 175 de lei pe lună angajaților care… lucrează așezați. Măsura vine după un alt beneficiu controversat, cunoscut în spațiul public drept „sporul de obezitate”, iar lista cheltuielilor discutabile nu se oprește aici. În 2022, primăria a investit peste 5 milioane de euro într-o clădire care, în prezent, stă nefolosită din lipsă de dotări.
Este scandal în administrația clujeană, după ce consilierii locali au aprobat, cu sprijinul direct al primarului, un nou tip de indemnizație care a stârnit indignare publică. Timp de aproape trei ore, aleșii s-au contrat pe marginea acestui „spor absurd”, în timp ce cetățenii sunt afectați de creșterea prețurilor și reduceri din bugetul public.
Primarul Emil Boc a susținut că plata acestui spor este „perfect legală” și reprezintă o compensare parțială pentru alte beneficii salariale pierdute în urma modificărilor legislative la nivel guvernamental. A invocat inclusiv „condițiile dăunătoare de muncă”, cum ar fi lipsa luminii naturale din unele birouri, ca argument pentru adoptarea măsurii. „Nu este un efort bugetar major”, a transmis edilul, într-o declarație percepută de mulți drept sfidătoare la adresa realității economice a orașului.
Consilierii din opoziție au criticat dur decizia, acuzând lipsa unui impact real asupra sănătății sau condițiilor de lucru. „Avem sute de angajați care s-au îmbolnăvit în ciuda acestor bonusuri. Deci, care este efectul real?”, au întrebat retoric unii dintre ei.
Situația nu este singulară. În urmă cu doi ani, Primăria Cluj-Napoca a achiziționat o clădire nouă cu fonduri publice, în valoare de peste 5 milioane de euro. Imobilul este în continuare gol, deoarece legislația restrictivă nu permite achiziția de mobilier — o ironie amară a gestionării fondurilor în plină „austeritate”.
Toate aceste decizii ridică întrebări serioase despre responsabilitatea financiară a administrației locale. Clujul, promovat constant drept exemplu de bună guvernare și dezvoltare urbană, riscă să ajungă simbolul risipei și al incoerenței administrative.
(sursa foto:libertatea.ro)
