Moldova, sub asediul apelor – un dezastru ignorat
Pericol dublu în urma inundațiilor din Moldova: risc major de poluare ecologică
Experții în mediu trag un semnal de alarmă cu privire la potențialele consecințe ecologice ale inundațiilor severe care au lovit recent localitățile din bazinele hidrografice ale râurilor Bistrița și Moldova. Dincolo de distrugerile materiale și impactul social, specialiștii susțin că apele ar putea antrena reziduuri toxice provenite de la fostele exploatări miniere, ceea ce ar putea declanșa o criză ecologică gravă.
Structura geomorfologică a regiunii afectate a influențat în mod decisiv amploarea și distribuția viiturilor. Potrivit specialiștilor de la Meteo Moldova, traiectoria sistemului convectiv – o formațiune atmosferică ce favorizează ploi abundente – a coincis cu direcția de curgere a principalilor afluenți ai Bistriței, atât din est (Munții Stânișoarei), cât și din vest (Munții Bistriței). Același fenomen meteorologic s-a extins și spre valea Suhei Mici, un afluent al râului Moldova, unde s-a produs un efect similar.
Totuși, impactul asupra bazinului Bistriței a fost posibil mai sever, întrucât deplasarea sistemului convectiv pe direcția sud-vest – nord-est a fost intensificată de convecția orografică, determinată de relieful munților Stânișoarei, în special pe versanții cu expunere vestică.
Pe lângă riscurile hidrologice, există și un pericol ecologic major. În zona afectată se află numeroase iazuri de decantare și halde de steril rămase din perioada în care aici se exploatau minereuri neferoase. Printre cele mai cunoscute situri industriale se numără Tarnița-Ostra (în bazinul râului Moldova) și mina Crucea (în bazinul Bistriței). Lucian Sfîcă, doctor în climatologie și profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, atrage atenția că stabilitatea acestor baraje miniere este incertă și că, în condițiile continuării ploilor – pentru care a fost emis cod portocaliu –, pericolul de contaminare a cursurilor de apă este real și iminent.
Profesorul Sfîcă subliniază, de asemenea, că factorii agravanți ai dezastrului nu țin doar de natură. Exploatarea necorespunzătoare a terenurilor, extinderea haotică a construcțiilor în apropierea albiilor râurilor și lipsa unei planificări urbanistice responsabile au contribuit decisiv la vulnerabilizarea zonei. „Pe timp frumos, râurile par inofensive, dar construirea în imediata vecinătate a albiei majore a fost o greșeală asumată de autorități și locuitori deopotrivă”, a avertizat acesta.
Un alt aspect îngrijorător este legat de exploatarea forestieră. Lemnul tăiat este adesea depozitat aproape de firul apelor, iar viiturile transportă buștenii spre zonele joase, blocând cursurile de apă și amplificând efectele inundațiilor. Imaginea trunchiurilor adunate în coada lacurilor este o dovadă clară a gestionării defectuoase a pădurilor, avertizează specialiștii Meteo Moldova.
În concluzie, dezastrul natural care afectează Moldova are ramificații adânci, ce includ riscuri ecologice, responsabilități administrative și consecințe pe termen lung. Situația reclamă intervenție rapidă, dar mai ales o schimbare de viziune în privința gestionării mediului și a planificării teritoriale.
